Orașul SUCEAVA

Dezvoltă!

Implică-te! Suceava în imagini

Pietrosul Călimanilor şi prostia omului

Data publicării
Categoria

Am coborât printre bolovani de pe cea de-a doua haldă de steril a minei de sulf şi ne aflam pe Şaua Negoiu. Muntele pe care trebuia să îl escaladăm se arăta foarte semeţ şi trufaş şi ne-am dat seama că ucuşul nu va fi deloc uşor. Această şa este exact pe graniţa judeţelor Suceava şi Mureş. În stânga e Mureşul, iar în dreapta Suceava. La baza urcuşului găsim un stâlp plin cu indicatoare foarte utile.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Ascensiunea începe suficient de abrupt pe o cărare pietroasă şi îngustă printre conifere pitice. Marcajul badă roşie este aplicat vizibil şi deseori te întrebi oare e pus bine? E pus foarte bine şi deşi pe alocuri cărarea aduce mai mult a traseu de căţărare pe stânci, alt traseu mai accesibil nu există.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Până la Negoiu unguresc traseul e infernal. Practic te caţeri pe o muchie. Iniţial printre conifere, apoi pe stâncă goală sau pe lespezi. Priveliştea e spectaculoasă şi te trec fiorii când te uiţi înapoi. După aproape două ore atingi acest vârf şi ai senzaţia izbăvirii. Oboseala trece repede şi nu-ţi mai rămâne decât să te bucuri de privelişte.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Norocul nostru că în acea zi vântul nu bătea mai deloc şi vremea era foarte plăcută. Nenorocul a fost atmosfera ceţoasă, care ne-a privat de o privelişte clară şi considerabil mai spectaculoasă.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

De aici şi până la Pietrosul Călimanilor (2100 m) drumul e o formalitate. Traseul e aproape plat şi nu faci mai mult de 20 de minute. Mergând poţi vedea de sus crestele Carpaţilor în toate cele patru zări. Acest platou este la peste 2000 de m altitudine şi în afară de turişti nu mai trece nimeni pe aici.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Înaintea noastră au ajuns nişte drumeţi care deja se odihneau pe vârf. Pietrosul este spectaculos, este ca o piramidă şi parcă a fost ridicat de mână omenească. Pe vârf este o cruce, care are un locaş pentru un carneţel. Acolo îşi lasă impresiile cei care ating vârful. Prin binoclu am surprins cabana meteo de pe Reţiţiş şi ce a mai rămas din Negoiul românesc.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Am petrecut aproape două ore pe acest vârf delectându-ne cu priveliştea. Păcat de atmosfera neclară. Totuşi, munţii din apropiere se vedeau foarte spectaculos şi liniştea era deplin stăpână acolo sus. A mai venit un grup după câteva zeci de minute, semn că acest vârf e unul foarte căutat de montanişti. Deja se făcuse înghesuială.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Ne-am desprins greu de Pietrosul. Fiindcă deja era după amiază, am început coborârea. Până în apropiere de Negoiu unguresc, nimic spectaculos. Aici, ca să evit coborârea pe acele stânci, care mi se părea nesigură, îmi făcusem în minte un alt traseu şi m-am hotărât să-l urmez. Aşa că am părăsit grupul. Prima mare greşeală. Apoi m-am depărtat de traseul marcat, a doua mare greşeală. Când am ajuns să cobor de pe masiv mi s-a arătat în faţă următoarea privelişte.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Nasol de tot. Unde era cariera? Reperul meu. Nu era. Aşa că am început să cobor oblic pe faţa muntelui. Iniţial fără probleme şi aveam un ritm bunişor. Ştiam în ce parte să merg, dar mi-am dat seama cât de departe sunt de ceilalţi. Am atins la un moment dat o muchie a masivului şi am văzut cariera. Am înţeles că mai am de mers aşa încă o faţă a muntelui. Am zărit şi restul grupului. Păreau foarte departe. Semnal la telefon nu prea era pe acolo, aşa că ne-am strigat reciproc şi am stabilit o legătură. Cât am mers pe pietriş, deja mă lecuisem de frica de înălţime şi de disconfortul mersului pe pietre mari. Viteza de înaintare era bună. Mai trăgeam câte o trântă din când în când, mai mergeam târâş la vale câţiva metri, dar era binişor. Când am dat de conifere pitice, deja lucrurile s-au schimbat. Acum grupul nu mă mai vedea. Eram îmbrăcat în camuflaj. Eu îi zăream pe ei. Înaintarea prin această vegetaţie a fost un chin pe care nu-l voi uita niciodată. Mi-am pus la punct un procedeu de mers ce presupunea folosirea tuturor celor patru membre şi înaintam fără să ating pământul. Mai dădeam şi rateuri, dar cădeam pe moale. Cel mai deranjant a fost că m-am uns de răşină şi eram lipicios tot. Într-un sfârşit am ajuns la traseu, unde mă aşteptau oamenii. Prostia asta m-a costat doar o oră întârziere faţă de grup, câteva vânătăi şi zgârieturi şi un efort fizic fantastic. Am noroc că nu mă panichez şi gestionez bine situaţiile limită. Întâmplarea a fost o lecţie definitivă pentru mine din care am învăţat să nu mai părăsesc grupul şi traseul niciodată. Cea mai mare suferinţă mi-a provocat-o lipsa hidratării. Am zis că la coborâre nu mai am nevoie de apă, pentru că efortul nu e intens şi până la maşină nu-i voi simţi lipsa. În Şaua Negoiu ne-am întâlnit cu un cioban ardelean, care după ce a aflat că suntem din Suceava ne-a întrebat ce căutăm pe acolo, ce, noi nu avem munţi la noi? După ce am ajuns din nou în carieră, ce a urmat se ştie din episodul anterior.

județul Suceava © Lucian SPETCU, 28 August 2011

Share

Comentarii (5)

  1. Grigore Bogdan

    Ce sa spun…..se vede ca nu ai cunostintele necesare pentru a urca muntele.Ca sfat ,inainte de a pleca pe munte fa urmatoarele; studiaza traseul cu locurile de retragere in caz de vreme rea;echipeaza-te conform anotimpului (la muntele mai rece si vara);respecta intocmai traseul si harta pe care o ai obligatoriu la tine;hidrateaza-te obligatoriu si la urcare si la coborare(nu uita apa niciodata);nu te indeparta de grup ,chiar daca esti pe traseu;ia cu tine si cartela cosmote ,deoarece in unele zone doar pe aceasta retea poti suna .Astea sunt regulile obligatorii inainte de a urca pe un munte .Daca nu le respecti si se strica si vremea ,vei avea o mare problema ,in primul rand de orientare si apoi problemele psihice care te fac sa nu mai iei decizii corecte in momente critice .Va salut si va indic sa-l cititi pe Dinu Mititeanu ( pe net) ,plus informarea de pe site-urile de specialitate Carpati.org si Alpinet.org.Cu respect Bogdan Grigore!

    Răspunde

    • Spetcu

      Cunoştinţele necesare le aveam, echipament de asemenea, hărţi şi altele. Prostia a fost că nu am respectat traseul. La partea psihică sunt beton. Am prins şi vreme nasoală pe munte şi nu am avut probleme. Pe viitor ştiu ce am de făcut şi orice sfat e binevenit.

      Răspunde

      • Grigore Bogdan

        Nu vreau sa te supar cu ceva ,dar simt un orgoliu destul de mare la tine, ceea ce nu e chiar bine pe munte .Cunostiinte aveai ,dai de inteles ca si experienta ,dar din descrierea ta ,parca ai fost in Piatra Craiului .Nicidecum nu e atat de dificil de urcat din sa pana in creasta.,Eu am urcat cu o fata ,aceasta fiind la prima ei ascensiune si nu a fost cum descrii tu .Singurul lucru la care ar trebui sa te gandesti este”la partea psihica sunt beton”.Spun asta pentru ca arati prea multa incredere in tine si totusi descrii muchia ca una extrem de greu de urcat (traseu infernal”.”te trec fiorii cand te uiti inapoi”).Traseul nu e infernal ,daca asa l-ai considerat ,clar ca nu esti beton din punct de vedere psihic si nimeni nu e beton.Atentie la “beton psihic” ,pentru ca asta te poate face sa ignori realitatea ,dandu-ti singur curaj ,spunandu-ti ca rezisti la orice ,dar nu e bine.O astfel de exprimare se contrazice cu descrierea traseului de final.O supraapreciere duce rapid la aciidente sau la situatii in care iti garantez ca nu vei mai fi intr-o stare psihica “beton”.Nu am nimic personal cu tine ,doar vreau sa-ti atrag atentia ca te supraestimezi (parerea este doar a mea) si gandeste-te ca cei pe care ii vezi salvati de salvamontisti “ca s-au ratacit” pe munte ,au avut o prea mare incredere in ei si in psihicul lor puternic,asta pana s-au ratacit sau au ramas blocati pe munte.Iti apreciez onestitatea de a recunoaste ca ai gresit ,ceea ce poate arata altora “cum nu se face”.Sper ca nu te-am suparat ,asta nefiindu-mi intentia.Te salut si poate facem o tura impreuna!

        Răspunde

        • Spetcu

          Eu sunt conştient că am greşit şi asta am zis-o chiar din titlu. Ce spun acolo e că nu am experienţă în căţăratul pe stânci, pe piatră şi vântul bătea nasol atunci şi de aici cum am văzut eu urcuşul. Sus s-a schimbat situaţia. Nu am avut de-a face niciodată cu salvamontul şi nici nu voi avea, că nu risc şi nici pe munte nu m-am rătăcit. De mers ştiam unde merg, numai că a fost un drum mai lung şi mai anevoios decât cel marcat. Dacă eram aşa de orgolios, nici nu mai scriam întâmplarea. Am scris-o tocmai pentru ca alţii să înţeleagă că nu e bine să te îndepărtezi de traseul marcat şi să rămâi cu grupul. De mers pe munte poate la vara următoare, prin august-septembrie.

          Răspunde

          • Grigore Bogdan

            In final tin sa te mai felicit inca o data pentru decrierea acestei ture in Calimani ,chiar daca ea a fost cu peripetii (eu tot timpul am cate o intamplare neprevazuta pe munte),important e ca s-a terminat cu bine si ca ai tras un semnal de alarma celor care doresc sa descopere frumusetea muntilor nostri.Sarbatori fericite iti doresc si la cat mai multe drumetii prin muntii astia atat de frumosi!

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.