Vă spun drept, să mergi șapte ore cu trenurile CFR-ului nu-i ușor, dar cu Decât o Revistă în mână, timpul a zburat mai ceva decât în timpul unui examen. iPod-ul a asigurat fundalul sonor, iar paginile revistei mi-au ușurat neașteptat călătoria. Timp de cinci ore nu m-am dezlipit de ea. Am analizat, citit și răscitit fiecare pagină, mi-am oferit timp să râd, să gândesc, am urmărit fiecare fotografie și am încercat să intru în cadru, doar ca să văd cum cade lumina; și până nu am dat de coperta spate nu am realizat cât de repede se duce.