Cine cunoaşte, dar mai ales cine este sucevean şi iubeşte Suceava, înţelege cu o legitimă mândrie că nu sunt multe oraşe în ţara pe străzile cărora să calci cu atât de cutremurată emoţie.
Oraşul te cheamă şi te îndeamnă la tot pasul să iei aminte şi să păşeşti încet, ca să poţi auzi paşii înaintaşilor, de la Musatini încoace, că să poţi vedea umbră lor între zidurile vechi ale Curţii Domneşti sau ale Cetăţii de Scaun a Sucevei, ca să poţi asculta pulsul vremurilor sub lespezi de piatră pe care calci şi să poţi înţelege că Suceava, mai mult şi mai presus decât multe aşezări de pe cuprinsul patriei, e o cronică vie şi densă a vechimii, continuităţii şi vitalităţii româneşti, în acest colţ de ţară românească.
Biserica Sfântul Nicolae Suceava a fost construită de Iliaş, fiul lui Petru Rareş, însă pisania atestă reinnoirea din 1611, datorita vistiernicului Nicoara Prăjescul.
Află mai multe
Casa memorială Simion Florea Marian Suceava a fost inaugurată oficial, ca instiţuie muzeistică, în iunie 1974 şi oferă vizitatorilor ambianţa de epocă în care a trăit şi a creat academicianul Simion Florea Marian (1847-1907), folclorist şi etnograf de renume internaţional.
Află mai multe
Sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XlV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman, cuprindea, în scopuri de apărare, întărituri de pământ şi lemn, dispuse în jurul unor aşezări, puncte fortificate aflate în centrul unor localităţi sau pe principalele artere de legătură dintre acestea (fortificaţii ale curţilor domneşti şi mănăstireşti, precum şi cetăţi de importanţă strategică, situate fie la hotare, pe linia Nistrului, fie în interior în zona apropiată, subcarpatică).
Află mai multe
Cetatea Şcheia se află situată la cea 1,5 km nord vest de oraş, pe fruntea crestei dealului Zamcă, în locul numit Septilici. Alegerea acestui punct pentru construirea cetăţii a fost dictată de motive strategice, de aici putând fi supravegheate drumurile dinspre nord şi vest.
Află mai multe
Pomenită în scrierile cronicarilor moldoveni şi în relatările călătorilor străini şi acest oraş este şi reşedinţa de căpetenie a domnului, care are aici un palat, biserică şi grădini şi alte lucruri ce-i aparţin (1641 – Petru Bogdan BAKSIC).
Află mai multe
Muzeul de istorie Suceava prezintă istoria părţii de nord a Moldovei din cele mai vechi timpuri şi până la cel de-al doilea război mondial. Se remarcă colecţiile de arheologie medievală, cu descoperiri la Suceava, Şipot, Botoşana, Udeşti (secolele VI-VII d. Hr.), Poiana-Zvorâştea (sec VIII-X), Vornicenii Mari (XIV-XV), Cetatea de Scaun, Curtea Domnească, Biserica Mirăuţi, oraşul Medieval Suceava (sec. XIV-XVII), Siret (sec. XIV-XVII), bisericile Sf. Nicolae Rădăuţi (sec. XIV) şi Proboda (sec. XIV-XVII).
Află mai multe
Muzeul de Ştiinţele Naturii funcţionează într-o clădire amplasată în Parcul Central al oraşului Suceava, reconstruită după anul 1990.
Află mai multe
Muzeul Etnografic Hanul Domnesc Suceava este cea mai veche clădire civilă din municipiul Suceava şi adăposteşte expoziţia permanentă şi colecţiile de etnografie ale judeţului Suceava. În cadrul secţiei functionează şi case-muzeu specifice zonelor Solca şi Bilca cu obiecte etnografice reprezentative.
Află mai multe
Muzeul Satului Bucovinean îşi propune reprezentarea arhitecturii tradiţionale bucovinene prin conservarea şi valorificarea a peste 80 de obiective specifice (case, anexe gospodăreşti, instalaţii tehnice populare).
Află mai multe
În bogata şi variata reţea de obiective cultural-turistice din Suceava, din anul 1982 a mai apărut un reper de excepţie în afirmarea oraşului ca punct de interes major – Planetariul.
Află mai multe
Statuia lui Petru I. Muşat (1375–1391), operă a sculptorului Paul VASILESCU, este situată în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava.
Află mai multe
Statuia lui Ştefan cel Mare este amplasată în apropierea Cetăţii de Scaun Suceava, pe acelaşi podiş de unde se poate observa întregul oraş. Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare a fost sculptată de Eftimie BARLADEANU şi dezvelită în anul 1977.
Află mai multe
