Orașul SUCEAVA

Gândește!

Implică-te! Suceava în imagini

Baia – locul unde s-a născut Moldova

Data publicării
Autor
Spetcu

Prin mai 2010 am ajuns şi la Baia. Nu puteam rata un loc cu o asemenea încărcătură istorică aflat la o aruncătură de băţ de Suceava.

În fapt, Baia a fost prima reşedinţă a statului medieval Moldova al lui Dragoş Vodă şi aici se pare că râul şi ţara şi-au primit numele. Noi ne-am început traseul prin localitate de lângă noua clădire a primăriei, unde ne-a lăsat un cetăţean, care ne-a adus cu o Dacie bătrână de la Fălticeni. În Suceava, te duci peste drum de Metro şi te abordează piraţii de Fălticeni. În Fălticeni te lasă undeva prin centru. De aici faci vreo câteva sute de metri până sub gardul unei biserici frumoase şi dai peste alţi piraţi. Aceştia te duc la Baia şi te lasă lângă primărie. Lângă primărie se află statuia învăţătorului erou Nicolae Stoleru. După cum bine vedeţi, statuia are o gaură în cap. Aceasta a fost făcută de un dobitoc de lunetist rus, care beat fiind, a tras crezând că e vorba de un om.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Peste drum se află biserica ctitorită de Petru Rareş. În curtea ei se găsesc două gropi comune. Una cuprinde oasele din fostul cimitir descoperit la săpături arheologice în jurul bisericii, iar cealaltă odihneşte nişte femei omorâte aiurea în timp ce se aflau pe câmp de aceleaşi scursuri ruseşti. Monumentul eroilor este amplasat tot aici.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Biserica este foarte spectaculoasă. Se păstrează fragmente din pictura originală şi putem vedea unul dintre puţinele portrete ale voievodului Petru Rareş rămase din timpul său. Se pot observa şi urme ale unor restaurări ulterioare. Pe o scară circulară foarte îngustă am urcat în clopotniţă. De aici se pot vedea împrejurimile până la pădurile de pe dealurile de dincolo de apa Moldovei.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Actualmente, Baia este o comună de peste 7000 de suflete. După nişte revărsări puternice ale Moldovei, mare parte din locuitorii târgului s-au mutat la Fălticeni, pe atunci doar un sat aflat pe o moşie boierească. Faptul că Fălticenii se aflau aproape de graniţă, ne amintim de furtul nordului Moldovei din 1775, încet încet toate instituţiile şi puterea Băii s-au mutat acolo. Pas cu pas acesta a devenit un orăşel ce trăia din comerţul legal şi ilegal cu vite. Ultima zvâcnire a Băii la scara istoriei s-a petrecut în perioada României Mari. Atunci am avut un judeţ Baia cu reşedinţa la Fălticeni. Din vremurile nu aşa vechi, martor avem un conac aflat în paragină şi care de-a lungul timpului a avut diferite întrebuinţări printre care şi sediu de CAP.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Se păstrează în localitate şi case tradiţionale foarte frumoase.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

La câteva sute de metri de biserica lui Petru Rareş, se află ruinele bisericii catolice ridicate de Alexandru cel Bun pentru soţia lui şi comunitatea de vorbitori de limbă germană pripăşită în zonă cu misiunea exploatării minereurilor feroase de peste apa Moldovei. Cândva s-a încercat o timidă refacere. Era pe timpul lui Ceauşescu. Apoi tovarăşul s-a răzgândit şi a sistat lucrările. Mai după 1989, un fost colhoznic vecin cu ruinele, a vrut să le dărâme ca să-şi facă el casă acolo. Din fericire a fost refuzat şi i s-a comunicat că-l paşte puşcăria dacă se atinge de ele. Acum locul e destul de sumbru. Ruine de acest gen mai avem la Chiajna lângă Bucureşti şi la Podoleni în Neamţ.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

La câteva zeci de metri de ruine este un stejar, de care se leagă o legendă cu Ştefan cel Mare şi Bătălia de la Baia şi pe care un fiu al satului s-a gândit să-l taie în urmă cu vreo 15 ani. A fost oprit la timp de şeful de post cu preţul a patru focuri de armă.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

La Baia sunt şi case unde tricolorul flutură mândru în vânt.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Drumurile sunt proaste şi foarte proaste.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

La ieşire din sat către Sasca Mică (nume care aminteşte de nemţii pripăşiţi acolo), se ridică impunătoare, având crucile cimitirului în jur, Biserica Albă. Tradiţia conferă lui Ştefan cel Mare ridicarea acestei biserici imediat după lupta de la Baia. I se spune albă fiindcă nu a fost pictată. Acum un veac era în pragul ruinei. În zilele noastre e cum vedeţi mai jos.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

A fost refăcută şi a ajuns la actuala înfăţişare în perioada 1907 – 1914.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

De curând, parohul acestei biserici a avut inspirata idee de a o picta pe interior. Pictura este o bijuterie şi mai mult decât atât, este o valoroasă lecţie de istorie pentru locuitorii comunei şi pentru puţinii turişti care ajung aici. Găsim zugrăvite imaginile târgului Baia din perioada medievală şi ale luptei de la 1467 care a avut loc aici între Ştefan cel Mare şi Matei Corvin, ultimul scăpând cu mare greutate şi rănit.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Am luat-o înspre apa Moldovei. Pe drum am întâlnit unele particularităţi ale locului.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Cum vedeţi în ultima poză, ploaia ne aştepta. Nu ne-am speriat şi am mers înainte. Moldova curgea lin şi cerul se întuneca. Vântul bătea. Nouă nu ne păsa.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Am început escaladarea unui deal ca să vedem Baia de sus şi de peste apă. Nu a fost chip. Ploaia ne-a sancţionat. Eram o mână de oameni şi aveam o singură pelerină. Dincolo de apă e Bogata, sat ce aparţine de comuna Baia.

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

judeţul Suceava © Saninatul, 9 Mai 2010

Am lăsat dealul, am lăsat priveliştea şi am plecat către Baia. Aici paharnicul Ulea ne turna vin ca Vasâli şi ne povestea istoria boierului trădător Hârjău, care a mierlit-o închis într-o fostă mină de pe acolo. În acest timp, la Suceava era prăpăd, ploua cu găleata şi bătea gheaţa.

Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Orașul SUCEAVA.
Echipa noastră nu își asumă responsabilitatea, explicită sau implicită, asupra eventualelor prejudicii.

Promo

Comentarii (7)

  1. mircea

    l.ai uitat pe cel mai mare fiu al satului, pe baisanu :))

    Răspunde

    • Saninatul

      L-am omis cu bună știință

      Răspunde

    • vasile

      care baisanu

      Răspunde

  2. culmea

    anacolut, tovarăşe: „Faptul că Fălticenii se aflau aproape de graniţă, ne amintim de furtul nordului Moldovei din 1775, încet încet toate instituţiile şi puterea Băii s-au mutat la Fălticeni”

    Răspunde

    • Saninatul

      Nu sunt perfect. I-am dat o formă digerabilă acum. Mulțumesc de semnalizare

      Răspunde

  3. vasile.h

    acum arata alt fel toata comuna e asfaltata sa amenajat si un parculet la ruinele fostei biserici catolice

    Răspunde

    • Serj

      Și oamenii au învățat chiar să scrie…

      Răspunde

Lasă un răspuns la vasile.h

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.

Dă clic aici pentru a anula răspunsul.