Orașul SUCEAVA

Împărtășește!

Implică-te! Suceava în imagini

De sus, Câmpulung Moldovenesc e un oraş frumos

Data publicării
Autor
Spetcu

În zona Câmpulungului, de la Vama şi până la Fundu Moldovei, a existat cu secole bune înainte de închegarea statului medieval Moldova, o entitate teritorială care avea o formă de organizare foarte asemănătoare cu cea a unei republici. În interiorul Moldovei, Câmpulungul s-a bucurat de un tip de autonomie pe care îl mai aveau doar Orheiul şi Vrancea. Dintre oamenii liberi de la Câmpulung s-au ridicat şi domni ai Moldovei.

Pe perioada Bucovinei, din toate aşezările româneşti din Imperiu, doar la Câmpulung a fost dat jos drapelul imperial şi înlocuit cu cel românesc. Acesta a stat pe cea mai importantă clădire din oraş vreme de câteva săptămâni, după cum ne spune Simeon Florea Marian în aminitirile sale de elev silit să plece din Suceava la Blaj pentru a-şi continua studiile.

O doină cântată de un localnic la 1848 lui Vasile Alecsandri avea următoarele versuri:

Cântî cucu’ sus pe ciung,
Oi, rea veste-n Câmpulung,
Din Rarău până-n Bârgău
Şi din Runc până-n Muncel,
Câmpulungu-i vai de el.
Că de când (un nume pe care Alecsandri nu l-a reţinut) au intrat în Câmpulung,
Şi de când (acelaşi nume, dat imperialilor) au venit,
Câmpulungu-au sărăcit.
Cu-nvârteli, cu protocoale,
Au rămas satele goale,
Satele şi casele
Şi strungile, bietele…

Observ că trecerea anilor a şters din memoria generaţiilor tinere istoria înaintaşilor lor şi deşi axul aşezării este dat de râul Moldova, ei, cu mentalitate de sclav, afişează mândria de bucovinean a incultului la care prinde propaganda de tip oranj. Ce ruşinos este să fii mândru că ai fost sclav!

Când a fost instaurat comunismul în România, câmpulungenii au plecat în munţi şi au încercat să reziste. În această zonă îşi avea cartierul general organizaţia Gărzile Decebal. De la ea ne-a rămas următorul cântec:

Din Rarău la Detunata,
Plânge ţara, geme gloata.
Din Orhei la Feldioara,
Plânge gloata, geme ţara.

Toţi hingherii şi codoşii
Joacă sârba târfei roşii;
Pune mâna pe lopată
Şi fă groapă lată, lată,
Ca să’ncapă jalea toată.

Actualmente, Câmpulung Moldovenesc este cel mai prost administrat oraş din judeţul Suceava. În timp ce Gura Humorului înfloreşte de la an la an şi a devenit o atracţie turistică, Câmpulungul se degradează şi turiştii îl evită. Preferă doar să-l tranziteze.

Noi am ajuns la Câmpulung Moldovenesc într-o duminică pe la amiază. Am parcat lângă hotelul Zimbru, cea mai înaltă clădire a urbei şi am observat că peste drum, într-o zonă cu case, se construieşte un fel de bloc cu o înălţime considerabilă. Probabil câmpulungenii doresc să aibă şi ei gemenii lor.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Nu mă aşteptam ca paragina să mă izbească chiar la drumul principal. La doi paşi de centru se află o clădire superbă din vremea austriecilor, dar într-o stare deplorabilă. Puţin mai încolo este adăpostit Muzeul „Arta lemnului” într-o construcţie similară celei unde se află Muzeul de istorie din Suceava. Muzeul Bucovinei să-i spună Ursu şi cozile de topor oranj. Nu am să înţeleg niciodată ce caută Ştefan cel Mare într-un muzeu al Bucovinei. Despre Muzeul „Arta lemului” voi scrie un articol distinct.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

La Câmpulung Moldovenesc se găseşte sora geamănă a băncii din Rădăuţi.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

În aceeaşi zonă a oraşului se află şi cele mai impunătoare lăcaşuri de cult. Biserica ortodoxă cu acoperiş similar celui al bisericii mânăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava şi biserica catolică, o construcţie fără prea multă personalitate.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Cum te îndepărtezi de drumul principal intri într-un fel de ghetou cu străzi care mai păstrează vag urme de asfalt. Din loc în loc mai găseşti şi case frumoase, dar spaţiul este ocupat în mod excesiv de case părăginite şi blocuri ceauşiste demne de o colonie de mineri.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Noi urmăream să ajungem la pârtie şi la un loc care să ne ofere o panoramă deosebită asupra Câmpulungului. Drept urmare am urcat pe o străduţă extrem de abruptă, pe care era turnat în prostie pietriş de ăla de pus pe calea ferată. În cele din urmă ieşim la o construcţie nouă, încă nefinalizată, ce pare a fi o viitoare cabană. Înfăţişarea ei este promiţătoare, dar groapa de gunoi de lângă nu o ajută prea mult în acest sens.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Pârtia de care vă spuneam că o căutam, nu e tocmai o pârtie, e mai mult un derdeluş. La baza ei se află o terasă care se numeşte John. Ion e de porc, nu e bun. Aici au şi camere la preţuri bune, unde poţi sta dacă te apucă noaptea.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

De aici priveliştea e superbă şi dacă nu ar fi bătut vântul foarte puternic am fi stat mai mult. Câmpulungul seamănă foarte bine ca aşezare cu Sarajevo. Hotelul Zimbru poate fi asemănat cu clădirea guvernului Bosniei ca localizare în urbe. De sus, Câmpulung Moldovenesc este un oraş frumos. Jos trebuie multă treabă şi o conducere capabilă pentru a deveni.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Am coborât pe un drum ceva mai practicabil, dar nu foarte prietenos şi am ieşit în zona spitalului şi a stadionului „Rarăul”.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

La Câmpulung Moldovenesc găseşti asfalt numai pe drumul principal, DN17, la a cărui modernizare s-a lucrat mai bine de 10 ani şi s-au tăiat pe la vreo 30 de panglici de inaugurare. Trotuarele sunt pavate numai în centru.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

La şosea sunt câteva case frumoase, renovate (neinspirat) şi îngrijite. Cele mai multe au destinaţie comercială.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Tot la şosea se găsesc şi construcţii ceauşiste ceva mai estetice.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Piaţa centrală a oraşului este cochetă şi arată decent. Aici se găsesc primăria şi casa de cultură. Între ele se află statuia care ilustrează legenda genezei Moldovei. Dragoş Vodă ucigând bourul este un simbol al Câmpulungului. În spatele statuii se află un părculeţ lăsat de izbelişte. La şosea este un parc îngrijit, dar care are o fântână arteziană cu nişte kitsch-uri îngrozitoare pe care nici la ţiganii din Gulia nu le întâlneşti.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Din Câmpulung Moldovenesc este unul dintre cei mai mari eminescologi a naţiei noastre, cel la care am citit că Eminescu s-a născut în decembrie 1849 şi nu în ianuarie 1850 cum ne-a învăţat la şcoală. Numele acestui eminescolog este Ion Filipciuc.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Îmbucurător este că autorităţile au înţeles că turismul este una dintre şansele acestui oraş. Din loc în loc sunt amplasate panouri cu harta traseelor turistice din masivele Rarău şi Giumalău. Deocamdată este infim şi la Câmpulung Moldovenesc se poate face doar un turism de supravieţuire, adică să vină şocaţi din alte părţi care să caute pericole, provocări, sport extrem şi chestiuni ieşite din comun. La cum arată acum Câmpulung Moldovenesc, sfătuiesc conducerea oraşului să planteze pe munţii din jur nişte mine şi să scornească două-trei legende că a fost de curând război în zonă şi astfel să atragă turişti.

Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Orașul SUCEAVA.
Echipa noastră nu își asumă responsabilitatea, explicită sau implicită, asupra eventualelor prejudicii.