Orașul SUCEAVA

Învață!

Implică-te! Suceava în imagini

De sus, Câmpulung Moldovenesc e un oraş frumos

Data publicării
Autor
Spetcu

În zona Câmpulungului, de la Vama şi până la Fundu Moldovei, a existat cu secole bune înainte de închegarea statului medieval Moldova, o entitate teritorială care avea o formă de organizare foarte asemănătoare cu cea a unei republici. În interiorul Moldovei, Câmpulungul s-a bucurat de un tip de autonomie pe care îl mai aveau doar Orheiul şi Vrancea. Dintre oamenii liberi de la Câmpulung s-au ridicat şi domni ai Moldovei.

Pe perioada Bucovinei, din toate aşezările româneşti din Imperiu, doar la Câmpulung a fost dat jos drapelul imperial şi înlocuit cu cel românesc. Acesta a stat pe cea mai importantă clădire din oraş vreme de câteva săptămâni, după cum ne spune Simeon Florea Marian în aminitirile sale de elev silit să plece din Suceava la Blaj pentru a-şi continua studiile.

O doină cântată de un localnic la 1848 lui Vasile Alecsandri avea următoarele versuri:

Cântî cucu’ sus pe ciung,
Oi, rea veste-n Câmpulung,
Din Rarău până-n Bârgău
Şi din Runc până-n Muncel,
Câmpulungu-i vai de el.
Că de când (un nume pe care Alecsandri nu l-a reţinut) au intrat în Câmpulung,
Şi de când (acelaşi nume, dat imperialilor) au venit,
Câmpulungu-au sărăcit.
Cu-nvârteli, cu protocoale,
Au rămas satele goale,
Satele şi casele
Şi strungile, bietele…

Observ că trecerea anilor a şters din memoria generaţiilor tinere istoria înaintaşilor lor şi deşi axul aşezării este dat de râul Moldova, ei, cu mentalitate de sclav, afişează mândria de bucovinean a incultului la care prinde propaganda de tip oranj. Ce ruşinos este să fii mândru că ai fost sclav!

Când a fost instaurat comunismul în România, câmpulungenii au plecat în munţi şi au încercat să reziste. În această zonă îşi avea cartierul general organizaţia Gărzile Decebal. De la ea ne-a rămas următorul cântec:

Din Rarău la Detunata,
Plânge ţara, geme gloata.
Din Orhei la Feldioara,
Plânge gloata, geme ţara.

Toţi hingherii şi codoşii
Joacă sârba târfei roşii;
Pune mâna pe lopată
Şi fă groapă lată, lată,
Ca să’ncapă jalea toată.

Actualmente, Câmpulung Moldovenesc este cel mai prost administrat oraş din judeţul Suceava. În timp ce Gura Humorului înfloreşte de la an la an şi a devenit o atracţie turistică, Câmpulungul se degradează şi turiştii îl evită. Preferă doar să-l tranziteze.

Noi am ajuns la Câmpulung Moldovenesc într-o duminică pe la amiază. Am parcat lângă hotelul Zimbru, cea mai înaltă clădire a urbei şi am observat că peste drum, într-o zonă cu case, se construieşte un fel de bloc cu o înălţime considerabilă. Probabil câmpulungenii doresc să aibă şi ei gemenii lor.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Nu mă aşteptam ca paragina să mă izbească chiar la drumul principal. La doi paşi de centru se află o clădire superbă din vremea austriecilor, dar într-o stare deplorabilă. Puţin mai încolo este adăpostit Muzeul „Arta lemnului” într-o construcţie similară celei unde se află Muzeul de istorie din Suceava. Muzeul Bucovinei să-i spună Ursu şi cozile de topor oranj. Nu am să înţeleg niciodată ce caută Ştefan cel Mare într-un muzeu al Bucovinei. Despre Muzeul „Arta lemului” voi scrie un articol distinct.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

La Câmpulung Moldovenesc se găseşte sora geamănă a băncii din Rădăuţi.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

În aceeaşi zonă a oraşului se află şi cele mai impunătoare lăcaşuri de cult. Biserica ortodoxă cu acoperiş similar celui al bisericii mânăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava şi biserica catolică, o construcţie fără prea multă personalitate.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Cum te îndepărtezi de drumul principal intri într-un fel de ghetou cu străzi care mai păstrează vag urme de asfalt. Din loc în loc mai găseşti şi case frumoase, dar spaţiul este ocupat în mod excesiv de case părăginite şi blocuri ceauşiste demne de o colonie de mineri.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Noi urmăream să ajungem la pârtie şi la un loc care să ne ofere o panoramă deosebită asupra Câmpulungului. Drept urmare am urcat pe o străduţă extrem de abruptă, pe care era turnat în prostie pietriş de ăla de pus pe calea ferată. În cele din urmă ieşim la o construcţie nouă, încă nefinalizată, ce pare a fi o viitoare cabană. Înfăţişarea ei este promiţătoare, dar groapa de gunoi de lângă nu o ajută prea mult în acest sens.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Pârtia de care vă spuneam că o căutam, nu e tocmai o pârtie, e mai mult un derdeluş. La baza ei se află o terasă care se numeşte John. Ion e de porc, nu e bun. Aici au şi camere la preţuri bune, unde poţi sta dacă te apucă noaptea.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

De aici priveliştea e superbă şi dacă nu ar fi bătut vântul foarte puternic am fi stat mai mult. Câmpulungul seamănă foarte bine ca aşezare cu Sarajevo. Hotelul Zimbru poate fi asemănat cu clădirea guvernului Bosniei ca localizare în urbe. De sus, Câmpulung Moldovenesc este un oraş frumos. Jos trebuie multă treabă şi o conducere capabilă pentru a deveni.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Am coborât pe un drum ceva mai practicabil, dar nu foarte prietenos şi am ieşit în zona spitalului şi a stadionului „Rarăul”.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

La Câmpulung Moldovenesc găseşti asfalt numai pe drumul principal, DN17, la a cărui modernizare s-a lucrat mai bine de 10 ani şi s-au tăiat pe la vreo 30 de panglici de inaugurare. Trotuarele sunt pavate numai în centru.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

La şosea sunt câteva case frumoase, renovate (neinspirat) şi îngrijite. Cele mai multe au destinaţie comercială.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Tot la şosea se găsesc şi construcţii ceauşiste ceva mai estetice.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Piaţa centrală a oraşului este cochetă şi arată decent. Aici se găsesc primăria şi casa de cultură. Între ele se află statuia care ilustrează legenda genezei Moldovei. Dragoş Vodă ucigând bourul este un simbol al Câmpulungului. În spatele statuii se află un părculeţ lăsat de izbelişte. La şosea este un parc îngrijit, dar care are o fântână arteziană cu nişte kitsch-uri îngrozitoare pe care nici la ţiganii din Gulia nu le întâlneşti.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Din Câmpulung Moldovenesc este unul dintre cei mai mari eminescologi a naţiei noastre, cel la care am citit că Eminescu s-a născut în decembrie 1849 şi nu în ianuarie 1850 cum ne-a învăţat la şcoală. Numele acestui eminescolog este Ion Filipciuc.

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Câmpulung Moldovenesc © Lucian SPETCU, 24 Iulie 2011

Îmbucurător este că autorităţile au înţeles că turismul este una dintre şansele acestui oraş. Din loc în loc sunt amplasate panouri cu harta traseelor turistice din masivele Rarău şi Giumalău. Deocamdată este infim şi la Câmpulung Moldovenesc se poate face doar un turism de supravieţuire, adică să vină şocaţi din alte părţi care să caute pericole, provocări, sport extrem şi chestiuni ieşite din comun. La cum arată acum Câmpulung Moldovenesc, sfătuiesc conducerea oraşului să planteze pe munţii din jur nişte mine şi să scornească două-trei legende că a fost de curând război în zonă şi astfel să atragă turişti.

Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Orașul SUCEAVA.
Echipa noastră nu își asumă responsabilitatea, explicită sau implicită, asupra eventualelor prejudicii.

Publicitate

Comentarii (19)

  1. Constantin

    Ai mare dreptate draga domnule.Campulungul Moldovenesc, era cu ani in urma apreciat drept al doilea oras al Romaniei , d.p.d.v. al curateniei, si unul din cele mai apreciate orase ale tarii (bineinteles la nivelul categoriei sale).Cand , aflandu-te in lume, spuneai ca esti din Campulungul Bucovinei, erai un om respectat de ceilalti.Si 99 la suta dintre campulungeni, suceveni, humoreni, dorneni, si cu totii bucovineni erau oameni stimati si respectati.Ce este azi acest fost minunat oras? Un oras al plangerii, cu oameni tristi, suparati si ganditori foarte, la ziua de maine, de poimane si pana cand, numai Dumnezeu Sfantul stie,.Steagurile Romaniei, de pe institutii sunt decolorate, rupte, unele nici nu mai reprezinta tara ci mai degraba alt stat.Peste tot casoaie de neamuri proaste(cu mici exceptii), care nu mai tin cont de traditii, model arhitectonic al zonei, etc.Centrul orasului arata ca dupa razboi.Drumurile sunt sub orice critica.Masinoaiele cocalarilor si tiganilor imbogatiti dupa „rascoala” troneaza in tot burgul.Iarna frig afara, frig in case.Vara racoarea binevenita.Insa oricat de negativisti am fi, ma gandesc la oamenii locului.Cei ce indura traind aici.Au fost si vor fi oameni minunati.Odata si odata o sa reconstruiasca acest fost canva MANDRU oras bucovinean. Credinta acestor oameni va invinge stafiile politice actuale, acesti DUSMANI nedeclarati ai romanilor.Te iubesc draga domnule pentru cele facute de dumneata.Candva, si nu foarte tarziu, Campulungul Moldovenesc va arata si de jos asa cum arata de sus.Al crescut in acest oras.cunosc puterea si vointa campulungenilor.Dumnezeu sa ii ajute.Si sigur o sa-i ajute.

    Răspunde

  2. georgeta naum

    STATUIA ,,DRAGOS VODA UCIGAND BOURUL” ESTE OPERA LUI ION JALEA,IAR PORTRETUL LUI EMINESCU ESTE DE ION LUCIAN MURNU,AMBELE F.VALOROASE…
    O CAMPULUNGEANCA

    Răspunde

  3. MIRCEA

    DA DRAGUL MEU PRIETEN CAMPULUNGUL A FOST SI SPER CA VA FI EMBLEMA BUCOVINEI; NOI TOTI TRBUIE SA LUPTAM PENTRU ASTA.

    Răspunde

    • Spetcu

      Luptaţi cât vreţi poate vă şi trece complexul de inferioritate

      Răspunde

      • Alex

        Complex de inferioritate?Fata de ce, fata de cine?De vecinii mai sudici noua, care in loc sa mearga la munca campului prefera sa stea la carciuma cu o cinzeaca in fata?Sa ma simt inferior pentru ca toata lumea lauda frumusetile zonei, sau cum?Iar acea fraza, cum ca bucovinenii ar fi fost sclavi sub imperiul austro-ungar, este cireasa de pe tort.Cel mai bine ar fi, ca inainte sa ne apucam sa scriem ceva, macar sa avem habar cat de cat despre acel lucru.Bucovina, in anul 1848, la data de 4 martie, devine regiune autonoma, devenind Ducatul Bucovinei, iar imparatul austriac, printre altele, poarta si titlul de mare duce al romanilor.La 26 august 1861, Bucovina primeste drepul de a avea drapel propriu, culorile fiind albastru si rosu, dispuse vertical, avand in mijloc stema Bucovinei.Deci unde este sclavia?Daca a avea reprezentanti in parlamentul imperial de Viena, daca constructia Universitatii Franz Josef de la Cernaunti sau castigarea autonomiei inseamna sclavie, atunci da, bucovinenii au fost sclavi.

        Răspunde

        • Spetcu

          Foarte târziu, având în vedere că regiunea era sub ocupaţie din 1775. Deci aproape după un secol, în care compoziţia etnică a fost schimbată radical, iar tot ce însemna valoare a fost trecut în mâna nemţilor sau evreilor. Autonomia a fost recunoscută abia după 1860. Anul 1848 era să aducă destrămarea imperiului, dacă Avram Iancu nu lupta de partea împăratului şi asta a determinat o politică de relaxare faţă de supuşi. Vezi începutul textului de faţă. Te rog renunţă la clişeele cu vecinii sudici şi documentează-te cum au scăpat românii şi ucrainenii din Bucovina de sărăcie. Caută despre fenomenul Raiffeisen în Bucovina şi în ce a constat el şi mai vezi şi tu când s-au interesat cu adevărat austriecii despre soarta şi istoria românilor din regiune. Era anul 1906 deja când au fost refăcute câteva biserici în Suceava. E complexul de inferioritate care constă în slugă sătulă la stăpân puternic, decât om liber capabil să se ridice prin forţele sale. Ce e interesant de remarcat e că tu vorbeşti doar de vreo 50 de ani şi uiţi că nordul Moldovei a fost ocupat de nemţi aproape 150 de ani. Şi ce treabă au peisajele cu bucovinenii şi nemţii? Sau mânăstirile Muşatinilor care sunt pe lista UNESCO ce treabă au cu bucovinenii şi nemţii?

          Răspunde

          • Alex

            Nu e cliseu, e realitate.Din cate se pare de nerecunoscut pentru unii.Daca a traii bine sub ocupatie inseamna sclavie, vin cu o alta intrebare?Locuitorii carei zone din Romania nu au fost sclavi?

          • Spetcu

            Dacă citeşti începutul articolului ai să vezi că românii nu trăiau deloc bine. Am toţi strămoşii din sate care au făcut parte din Bucovina, am înaintaşi cu studii la Cernăuţi şi Viena, dar care au luptat pe unirea cu România, am suficiente mărturii despre ce a însemnat ocupaţia. Un strămoş chiar a dezertat din armata imperială şi a fugit la Săveni pentru a nu fi nevoit să se lupte cu românii. Nu au fost sclavi cei care au reuşit să facă unirea la 1859 şi au câştigat independenţa la 1877. Apoi constituirea României Mari a fost de netolerat pentru imperiile din jur care voiau nişte state de sclavi în care să facă ce vor. De aia a murit Iugoslavia, era prea puternică şi de netolerat, de aia s-au încercat mişcări şi la noi prin 1990 şi se încearcă şi acum. Habar nu ai câţi români din Bucovina şi Transilvania au fugit şi au dezertat din armata imperială pentru a lupta de partea românilor în 1918. Noi îl avem pe Ion Grămadă ca simbol al acestora. Dacă trăaiau aşa de bine, de ce au mers de partea României şi nu a imperiului? Pentru că pe lângă nemţi, erau sclavi la evrei şi la alte naţii aduse aiurea aici de ocupant. Numai ucrainenii trăiau mai rău decât românii şi aceştia au venit în masă din Galiţia unde a fost foamete şi s-au stabilit aici, iar dacă acum nordul regiunii este ocupat de ucraineni şi se afă în alt stat, să mulţumim imperiului.

          • Spetcu

            Apropos, am prieteni care stau la Praga, fostă capitală de imperiu şi acolo toată lumea este mândră de originea cehă şi nu plânge nimeni după imperiu ca la noi. Asta ne diferenţiază de alte naţii ale Europei, noi suntem bucovineni mândri că am fost sclavi şi-i luăm în derâdere pe cei care s-au eliberat şi şi-au construit un stat independent. Sper ca prosteala asta să treacă, dar la cum se face şcoală acum şi cum unii inculţi de tipul Flutur promovează acest complex de inferioritate prin tot felul de manifestări cu folclorişti, va fi cam greu. E normal ca ungurii şi austriecii să zâmbească prieteneşte când le spui că vii din Bucovina şi nu din România, că doar ai fost sluga lor şi poate în mintea lor vei mai fi.

      • borris

        Lol, complex de inferioritate… Daca ar fi sa judec prin prisma articolului, tocmai dumneavoastra aveti asa ceva. Este normal pentru un moldovean sa simta asta raportandu-se la bucovineni. Sunteti nascut cumva in satul Gulia din comuna Dolhasca sau in judetul Vaslui?

        Răspunde

  4. Alex

    Fantana arteziana, cea „cu nişte kitsch-uri îngrozitoare pe care nici la ţiganii din Gulia nu le întâlneşti”, a fost construita in 1898 cu ocazia a 50 de ani de domnie Frantz Iosif.

    Răspunde

    • Spetcu

      Proaste gusturi mai aveau şi austriecii, asta dacă e construcţia originală şi nu a fost modificată

      Răspunde

      • Andrei

        D-le Spetcu, va respect opinia, dar cu siguranta nu pot sa fiu de acord cu ea. Ocupatia Austro-Ungara a fost total benefica asupra teritoriilor ocupate. Prin intermediul ocupantilor au ajuns si la noi tehnologiile noi ale vremurilor, s-a creat o ordine clara in administratie (nu uitati ca doar in zona unde a fost imperiul s-a folosit cartea funciara si cadastru), s-a ridicat per total nivelul de trai. Nici vorba de sclavie. Austriecii au fost ca o binecuvantare pentru meleagurile bucovinei. Datorita lor, ati copilarit in case semete cu mai multe camere cu functiuni separate (bucatarie, dormitor, camera pentru lucruri bune, etc), datorita lor avem denumiri si in ziua de astazi la o multime de lucruri (regionalismele din zona Bucovinei) care sunt dovada clara ca de ei au fost aduse prima oara in zona. Tin minte ca bunica imi spunea ca oameni mai buni si mai chipesi si mai corecti precum austriecii nu a mai vazut. Si tot ea imi zicea ce oameni mai de nimic, betivi si violatori au fost rusii cand au venit sa ne „elibereze”. Probabil ca experientele dumneavoastra de viata sunt diferite fata de majoritatea, dar indiferent de asta, nici o opinie nu trebuie redusa la tacere. Imi permit doar sa va atrag atentia asupra tonului dumneavoastra in scrierile de mai sus, care este destul de agresiv in mod total gratuit.

        Răspunde

        • Spetcu

          Ei nu au făcut decât să eficientizeze exploatarea la maximum. Dacă aşa de mult au ţinut ei la modelul interetnic, de ce nu şi-au făcut o Bucovina în Tirol, în care să aducă toate naţiile din imperiu? De asta a crescut de mai mult de 3 ori în câţiva ani totalul populaţiei regiunii, pentru ca bogăţiile să fie exploatate eficient şi cât mai mulţi oameni să plătească taxe. E cât se poate de normal să fi introdus cadastrul şi hărţile, pentru ca perimetrele date spre exploatare, mai ales forestieră, să fie foarte bine delimitate. De ruşi nu încape vorba, ştim foarte bine cine sunt şi ce au făcut, dar să nu uităm că schimburile de populaţie imperiul le-a inventat şi dacă acum partea de nord a regiunii care e sub autoritatea statului Ucraina e în proporţie de 80% ucrainizată, tot imperiului se datorează şi nu ruşilor. Un exemplu foarte plastic despre ce a însemnat ocupaţia Bucovinei ar fi următorul: „Să zicem că tu ai un apartament cu trei camere. Vine un neamţ puternic peste tine. Ţi-l renovează, îţi pune termopane, gresie şi faianţă, pe tine te trimite să stai doar în dormitor, iar în celelalte două camere bagă un ucrainean şi un evreu şi apoi vă ia chirie la toţi trei. Cu asta să mă mândresc, că din proprietar am devenit tolerat de mâna a doua?”

          Ce nu înţeleg e de ce noi românii nu vrem să facem lucrurile prin noi şi tot aşteptăm un fel de Mesia, cum fac unii acum cu regalitatea. În trecut erau ba turcii, ba ruşii, ba nemţii, mai apoi francezii şi americanii. Mesianismul este păgubos şi costă al naibii de mult. Orice Mesia care vine şi promite marea cu sarea are interese meschine întotdeauna. Nu mai bine punem mâna şi ne facem o ţară puternică şi alegem oameni capabili şi nu mai plângem la imperii în care să fim slugi şi să ne mulţumim cu firimiturile care rămân din exploatarea bogăţiilor noastre?

          Răspunde

  5. constantin

    Citind comentariile de mai sus, nu pot decat sa ma bucur ca oamenii locului se insufletesc, isi declara parerea privitoare la ce se scrie sau spune despre ei.Cele scrise de domnul Spetcu in doua mii unsprezece au fost comentate abia incepand cu aprilie 2012.Mai bine mai tarziu decat niciodata.Probabil mi-am „tarait piciorul” cum se zice.Dar indiferent de pareri, faptul ca aceasta poveste s-a descoperit, nu-i rau.Numai sa nu ne certam.Eu mi-am trait copilaria in acest oras.L-am iubit, il iubesc si-l voi iubi.Cu „scavii” si „kitsch-urile” lui cu tat.Cu frumusetile si nefrumusetile locului.Cu oamenii buni sau mai putin buni, dar toti frumosi si mandrii.Cu vorba bucovineana si acel apelativ”csi faci barbate? cum o mai ducsi?”Cu tat ce exista in acest oras.La fel iubesc Pojorata cu tat ce exista in aceasta minunata comuna.Si pentru ce am trait, multumesc multor oameni din partea locului: invatatori, profesori, colegi de scoala, prieteni, rude, etc.Din pacate ne-am rarit.Dar asta-i viata. Sincer, mi-e drag stilul domnului Spetcu.Si pun mana in foc pentru dumnealui ,ca nu s-a referit cu nici o rautate la istoria acestui oras si a locuitorilor sai.Asa cum am mai spus, CAMPULUNGUL MOLDOVENESC, din fostul Mare Ducat al Bucovinei, atual dintr-o tara frumoasa numita ROMANIA, va renaste „si va fi iarasi ce-a fost, si mai mult decat atat” (vorba Marelui Rares).La multi ani tuturor bucovinenilor de ziua ROMANIEI.Multa sanatate.Si hai „sa ne sfadim” in continuare cu vorbele.Zau ca merita.

    Răspunde

    • Spetcu

      Ca oraşul să renască, Câmpulungul are nevoie de un primar serios şi aici trebuie să se vadă înţelepciunea locuitorilor. Deocamdată trebuie să ia exemplu de la Gura Humorului, care în ultimii ani a devenit un loc foarte căutat mai ales de oamenii din afara judeţului

      Răspunde

  6. FILARET

    frustrarile moldovenilor… care nu-s bucovineni si arunca cu rahat in bucovina din invidie

    Răspunde

    • Spetcu

      Sunt emoţionat de atâta perspicacitate

      Răspunde

  7. MANUELA DUMITRESCU RUSU

    Eminescolog a fost profesorul de ….romaneasca GRATIAN JUCAN, decedat in 2013, si care ultimii 20 de ani i-a trait in Satu Mare.
    A avut sansa sa-l cunoasca pe nepotul prin alianta a lui Eminescu,(fiul sotului Aglaei Eminescu), medicul GAREISS, care pana in 1969 a locuit in Campulung. Acesta a donat obligatoriu ultimele obiecte ce au apartinut lui Eminescu(celebra valiza Vuitin, ceas, etc).
    Se pot gasi si pe net informatii despre prof.JUCAN si familia GAREISS.

    Răspunde

Lasă un răspuns la MANUELA DUMITRESCU RUSU

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.

Dă clic aici pentru a anula răspunsul.