Orașul SUCEAVA

Învață!

Implică-te! Suceava în imagini

Curtea de Apel Suceava

Curtea de Apel Suceava este organizată potrivit următoarelor acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice :

  1. Constituţia României;
  2. Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judiciară publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29.06.2004.
  3. Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29.06.2004;
  4. Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii;
  5. Ordinul de serviciu nr. 1561/A din 30 decembrie 2009, pe anul 2010, emis de Preşedintele Curţii de Apel Suceava;
  6. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea publicată în Monitorul Oficial nr. 1197 din 14.12.2004.

Ea are în compunere patru secţii: civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, penală şi pentru cauze cu minori, comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Instanţele judecătoreşti se încadrează cu personal de conducere, judecători, personal auxiliar de specialitate, administrativ şi de serviciu. Colegiul de conducere se compune din: preşedinte şi șase judecãtori, aleşi pe o perioadã de trei ani în adunarea generalã a judecãtorilor;

În cadrul curţii de apel funcţionează următoarele comisii:

  1. Comisia de analiză constituită în temeiul art. 35 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001, aprobată prin H. G. nr. 123/2002;
  2. Comisia de stabilire a sporului de vechime în muncă;
  3. Comisia pentru selecţionarea documentelor arhivistice;
  4. Comisia pentru monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia datelor personale;
  5. Comisia de recepţie a bunurilor achiziţionate de Curtea de Apel Suceava.

Istoric

Printre primele informaţii referitoare la organizarea judecătoarească în Bucovina sunt cele oferite de Ion Budai-Deleanu, el însuşi consiler la Curtea de Apel din Lenberg (Liov). Potrivit surselor, imediat după ocuparea Bucovinei de către Austria (1774), generalul Splecy a înfiinţat la Cernăuţi un Auditoriat, adică o curte marţială.

În locul vechii legislaţii româneşti s-a introdus codul penal terezian. Justiţiei militare, prin Auditoriatul de la Cernăuţi, îi era supusă şi populaţia civilă. Auditoriatul judeca crimele şi delictele mai importante, precum şi pricinile ivite între boieri. Comandantul Auditoriatului prelua astfel drepturile starostelui de Cernăuţi şi ale ispravnicului de Suceava. Apelul împotriva hotărârilor luate de Auditoriatul cernăuţean se făcea la comanda generală militară de la Liov, ultima instanţă fiind Hofkriegsrat-ul din Viena (Ministerul de Război). În oraşele Cernăuţi, Siret şi Suceava s-au înfiinţat judecătorii comunale care aveau în competenţă judecarea litigiilor ce priveau o sumă mai mică de zece florini.

În 1786, la unirea Bucovinei cu Galiţia, auditoriatele au fost desfiinţate. Bucovina a trecut din punct de vedere juridic în subordinea Ministerului de Justiţie, sub denumirea de Cercul Cernăuţi.

În Bucovina s-au instituţionalizat, în timp, cinci categorii de organe ale puterii judecătoreşti:

  1. Judecătorii districtuale;
  2. Tribunale (provinciale şi cercuale);
  3. Curţile cu juraţi, funcţionând pe lângă fiecare tribunal;
  4. Curtea de Apel din Lenberg;
  5. Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie din Viena.

În Bucovina exista un Tribunal provincial la Cernăuţi şi un Tribunal cercual la Suceava. Cel din Cernăuţi avea arondate districtele: Cernăuţi, Coţmani, Siret, Storojineţ, Văşcăuţi, Vijniţa şi Zastavna (520.256 locuitori), iar celui de la Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuţi şi Suceava (279.833 locuitori). Pe lângă fiecare tribunal funcţiona o curte cu juraţi, compusă din trei judecători care formau Tribunalul Curţii cu juraţi şi o comisie de 12 juraţi (Banca Juraţilor).

În 1914 existau în Bucovina 20 judecătorii de ocol, din care 12 erau supuse Tribunalului provincial din Cernăuţi şi 8 judecătorii de ocol supuse Tribunalului cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuţi, Seletin, Solca, Suceava şi Stulpicani). Imediat după Marea Unire din 1918, guvernul Bucovinei a înfiinţat Secretariatul de Stat pentru justiţie pus sub conducerea şefului acestui guvern, Iancu Flondor, începâdu-se trecerea de la vechea administraţie judecătorească austriacă, la cea românească.

Pentru problemele bucovinenilor au fost solicitaţi în calitate de consilieri raportori trei magistraţi din Bucovina, care în baza Decretului lege din 25 iunie 1919 au devenit consilieri de drept ai Curţii de Casaţie şi Justiţie a României, cu sediul la Bucureşti (din 1 ianuarie 1926 numărul consilierilor a sporit la patru). Curtea de Apel Cernăuţi a fost înfiinţată prin Decretul Lege din 14 Mai 1919 şi avea în jurisdicţia sa tribunalele din Cernăuţi şi Suceava. În anul 1926, autoritatea acestei instituţii s-a extins asupra tribunalelor nou înfiinţate la Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Storojineţ, precum şi asupra judeţelor Dorohoi şi Hotin.

Pe lângă cele 20 de judecătorii existente în Bucovina în timpul stăpânirii austriece, care s-au transformat, după Marea Unire, în judecătorii rurale, începând cu 1 Ianuarie 1926 au mai fost înfiinţate trei judecătorii rurale (Ilişeşti, Dărmăneşti şi Vicovu de Sus) şi o judecătorie mixtă la Vama.

Prin Legea pentru organizare judecătorească din 25.06.1924, cu modificările din 28.11.1925 şi 19.12.1925, numărul curţilor de apel din România este stabilit la 12, cu reşedinţele la Braşov, Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea-Mare, Timişoara şi Târgu Mureş. Prin Decretul-Lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legea pentru organizarea judecătorească din 22.09.1940, curţile de apel au fost reduse la 10, acestea având reşedinţele în Arad, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Sibiu, Suceava şi Timişoara. Curtea de Apel Suceava-Cernăuţi, cu 3 secţii, cuprindea Tribunalele Baia, Câmpulung Moldovenesc, Dorohoi, Rădăuţi şi Suceava. Tribunalul Botoşani, înfiinţat la 1 ianuarie 1832, era arondat în cadrul Curţii de Apel Iaşi.
Curţile de apel au fost desfiinţate prin Legea nr.5/1952 pentru organizare judecătorească, însă au fost reînfiinţate prin Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească.

Există un număr de 15 curţi de apel având reşedinţele în: Alba Iulia, Piteşti, Oradea, Suceava, Bacău, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara. Circumscripţia Curţii de Apel Suceava cuprinde Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Suceava.

Construcţia în care funcţionează în prezent Curtea de Apel Suceava a fost edificată între anii 1850-1855, cu destinaţia iniţială de cazarmă militară. Clădirea, considerată monument istoric, este situată în municipiul Suceava, are o suprafaţă construită de 2.626 metri pătrați şi este formată din demisol, parter şi două etaje.

Clădirea va fi extinsă prin construirea unui corp nou în curtea interioară, asigurându-se separarea fluxurilor pentru personal, justiţiabili. În noul corp se vor amenaja o sală a paşilor pierduţi, o sală de consiliu şi săli de şedinţă pentru judecătorie, tribunal şi curtea de apel.

Program de funcționare

Programul de funcționare a Curții de Apel Suceava.

  • luni – vineri / 7:00 – 15:00

Registratura si arhiva generală

  • luni – vineri / 9:00 – 13:00

Contact

Ultima actualizare:

Publicitate

Comentarii (3)

  1. creac cristinel

    ce parere aveti despre ce se intimpla in romania,o tara democrata,un stat de drept si independent.oare sint sanatosi,sinceri,incorupti sau inconstienti cei ce o conduc? sau cred ca noi sintem prosti si nu pricepem ce fac ei!

    Răspunde

  2. chryss

    Observatie: Datele de contact apar de doua ori…

    Răspunde

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.