Boc la Boc nu-și scoate adevărul

Mulţi dintre cititorii inteligenţi ai acestui site se vor fi întrebat, deja, de ce nu scriu nimic despre cel mai mare pitic. Mărturisesc că am aşteptat să mai crească, să mai ia în greutate şi să spună şi alte poezii decât alea pe care le-am auzit spuse cu ochii întrebători către chelia violetă a părintelui.

Astăzi, domnul Boc, a scos din gentuţă povestirea Domnul Trandafir dar i s-a părut greu de citit şi a spus din nou cuvinte profunde pentru şcoala ajutătoare condusă la patru mâini de Funeriu şi Vergu: învăţământul din România nu este centrat pe interesele elevilor.

Ori de câte ori căruţa guvenului dă cu oiştea în gard în loc să schimbe vizitiul, ei bat caii şi vor să mute gardurile. Ca şi cum asta n-ar fi de ajuns mai si fac cu ochiul celor păgubiţi.

Ce să mai spui când conform celebrei reforme a statului, din toamnă părinţii din satele României îşi vor petrece copiii la şcoala cu băsmăluţa la gură şi cu lacrimi în ochi aşa cum au fost ei conduşi în cătănie. Ceea ce Cuza a făcut ca reformă, astăzi este dispreţuit şi condamnat de Vergi care plesnesc peste faţa speriată a unor copii care au avut neşansa să vadă lumina sau întunericul în acelaşi loc cu lupii sau oile de la stână.

În tot acest timp peste ţară se aşterne un nou cântec: în loc de vine, vine primăvara, se aşterne-n toată ţara se va cânta şi iar verde de dudău… o sa fie şi mai bine.