Orașul SUCEAVA

Respectă!

Implică-te! Suceava în imagini

Titluri importante

Ansamblul Ciprian Porumbescu

Existența unei instituții de artă profesioniste pe teritoriul judetului Suceava a însemnat, de-a lungul timpului, permanentizarea unor manifstări cultura-artistice cu largă audiență în rândul publicului spectator.

Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 3429 din 17 Octombrie 1953, prin care Ansamblul de Cântece și Dansuri Ciprian Porumbescu devenea instituție artistică de stat, venea să confirme existența unei tradiții muzicale însemnate pe teritoriul sucevean.

Începând cu anul 1954, activitatea ansamblului, ca instituție de stat, înregistat valențe noi, desfășurându-se organizat, în stagiuni de spectacole. Schema de funcționare de 34 de persoane din 1954 se mărește la 64 în 1956. Aflat la conducerea ansamblului, Ion FARMATU imprimă colectivul artistic cu ambiție și profesionalism. În același timp, îmbogățirea repertoriului pe linia valorificării tezaurului folcloric și cu dorința de perfecționare profesională la un nivel calitativ mai înalt este o altă preocupare a conducerii ansamblului. Se cuvin remarcate aici meritele dirijorului Dragoș LUCAN, care se va ocupa de pregătirea muzicală pentru opereta Crai Nou, de Ciprian Porumbescu, a cărei premieră va avea loc la 31 Mai 1959, în regia artistică a lui Dumitru FILIP, 42 de spectaole în Suceava și mai multe altele în țară.

În anul 1960 ansamblul oferă spectatorilor o nouă premieră: dirijori, Dragoș LUCAN și Ștefan PINTILIE, soliștii voali Ștefania PAMPARĂU, Artemiza BEJAN, Traian STRATON, Petre BARBU și solistul instrumentist Ion PRELIPCEANU.

În 1962, viața artistică suceveană înregistrează un eveniment, odată cu premiera spectaolului literar-muzical-coregrafic Rapsodia suceveană. Beneficiind de contribuția efectivă a dirijorului Grigore MACOVEI, Dumitru BUTA, George SÂRBU, Ștefan PINTILIE, a autorilor textelor Dragoș VICOL, Tiberiu UTAN și Valeriu CÂMPEANU, spetacolul a relevat ținuta artistică ridicată a corului, verna dansatorilor, acuratețea orchestrei și originalitatea soliștilor vocali Sofia VIOVEANCA, Traian STRATON și Nicoleta VASILOVICI. Un început de drum și în același timp un succes pentru obiectivul ansamblului.

În aprilie 1964 Ansamblul de Cântece și Dansuri Ciprian Porumbescu scoate la rampă un nou spectacol: Cântăm tinerețea Sucevei. La reușita spectaolului au colaborat, pe compartimente: muzică – Grigore MACOVEI, Ștefan PINTILIE, Andrei LIPOVAN, Dumitru BUTA și George SÂRBU; versuri – Valeriu CÂMPEANU, Platon PARDĂU, Pan SOLCAN și George L. OSTAFI; coregrafia – Simion SIOMIN, asistent coregraf Stan ALIONTE; regia artistică – Valeriu CÂMPEANU; conducerea muzicală – Grigore MACOVEI; dirijori – Dumitru BUTA și Andrei LIPOVAN. În numărul din 23 Mai 1964, România Liberă publică un articol pe marginea spectaolului Cântăm tinerețea Sucevei, semnat de Pan SOLCAN, viabilitatea modalităților folosite în alătuirea unui spetacol tematic unitar, capabil să îmbine armonios, pe baza unui scenariu, cântecul, jocul și versul recitat. În același articol, Grigore MACOVEI, semnatarul conducerii muzicale a spectacolului, precizează: întregul nostru spectacol este creat cu forțe locale, fiind bineînțeles, original în totalitate, atât muzica, textul, cât și coregrafia. Am câștigat o bună experiență de lucru cu acest spectacol, pe care o vom fructifica pe viitor. Am reușit să grupăm într-un colectiv de creație entuziast compozitori și scriitori locali.

În anul 1965 are loc realizarea unei premiere de revistă. Revista surprizelor va constitui actul de naștere al unei noi secții în ansamblu: secția de estradă. Un spectacol realizat în colaborare cu Sergiu MALAGAMBA, orchestra, dirijată de Andrei LIPOVAN, baletul, în rândul căruia se remarcă Camelia VĂDUVA, Nina TRÂNCU, Grigore ELISEI, și Marin JUJAN, soliști vocali, printre care Ana CIOBANU, Tolea ANTNOVICI, Ilarion ONCIU, Gheorghe MARTIN, au construit împreună un colectiv, cu reale perspective de viitor.

În anul următor, 1966, orchestra populară, soliștii vocali și dansatorii își unesc forțele în spectaolul Joc și cântec românesc, a cărui conducere muzicală este semnată de George SÂRBU, iar coregrafia de Ion SĂUCHEA și Viorel VATAMANIUC. Alături de Sofia VICOVEANCA, Traian STRATON, Nicoleta VASILOVICI și Alexandru DUMBRAVĂ, evoluează mai tinerii solisti vocali Genoveva ARMANU și Constantin LEIZERIUC. O altă premieră a estradei vine foarte repede, în martie 1966. Pe scena ansamblului se joacă un nou spectacol, intitulat Cabana melodiilor, care propune și câteva nume noi: George ENACHE și Florentina GROSU – soliști vocali, Florin ZGÂVÂRDICI, Cornel ILISEI, și Adrian BADIU – realizatori de momente vesele, Tache STAMATE – dansator.

În toamna anului 1966, la direcția ansamblului vine Ilarie CURECHIANU. Iată că în anul 1967 îi găsește pe membrii ansamblului prezentând două premiere absolute: De la Dorna până-n Vrancea – spectaol folcloric de cântece și dansuri, și Alo! La telefon Suceava – spectacol de revistă, ce a reușit să câștige interesul și aplauzele publicului spectator încă de la premieră.

Specataolul de cântece și dansuri De la Dorna până-n Vrancea s-a bucurat de marele succes pe scenele din Suceava și din țară. La realizarea lui au contribuit, pe lângă creatorii locali Marcel MUREȘANU, Ilarie CURECHIANU – autorii scenariului, Dragoș LUCAN, Grigore MACOVEI și George SÂRBU – muzica, Viorel VATAMANIUC și Ion SĂUCHEA – coregrafia, și colaboratori de frunte ai artei românești: compozitorii Constantin ARVINTE și Iacob CIORDEA și coregrafii Gheorghe POPESCU JUDEȚ și Eugenia POPESCU JUDEȚ. În regia lui Ilarie CURECHIANU au împlinit spectacolul De la Dorna până-n Vrancea orchestra populară, dirijată de George SÂRBU, soliștii vocali Sofia VICOVEANCA, Nicoleta VASILOVICI, Traian STRATON și Alexandru DUMBRAVĂ, prezentatorii Vasile LUNGU și Elena SÂRBU și soliștii dansatori Stan ALIONTE și Gavril TUREI.

Un nou spectacol folcloric realizează Ansamblul de Cântece și Dansuri Ciprian Porumbescu în anul 1968 – După datina străbună, spectacol deosebit în sensul structurii și al ideii regizorale interesante.

Anul 1969 debutează un nou concert-spectacol intitulat Mugurel de cântec românesc, care se buură de interes în rândul spectatorilor. Este de menționat aportul dirijorilor Dragoș LUCAN și George SÂRBU și al soliștilor vocali Sofia VICOVEANCA, Nicoleta VASILOVICI, Traian STRATON, Alexandru DUMBRAVĂ și Laura LAVRIC.

În iunie-iulie 1969 solii artei populare românești vor încânta auzul și privirile louitorilor din Africa. Spectacolele susținute în Zair, Ghana și Nigeria vor avea un larg ecou în presa afriană. Spicuim câteva. Ansamblul din Suceava, format din 33 membri, a emoționat un auditoriu mare, timp de 120 minute, printr-o reprezentație artistică de muzică și dansuri speifice românești. Armonia viorilor, țambalul și flautul au acompaniat execuția ireproșabilă într-un spirit alert ai mișcărilor dansurilor, care au fost minunați, îmbrăcați în costumele lor tradiționale, adăugând prin aceasta o culoare mai densă spectaolului. (Daily Graphi, 19 Iulie 1969). Programul, constituit din două părți, a cuprins cântece folclorice la diferite instrumente tradiționale, preum și dansuri populare cu o frumoasă construcție și într-un decor încântător. Reprezentația a cunoscut un succes uluitor. (Le Progres, 26 Iunie 1969)

Un an rodnic pentru ansamblul sucevean s-a dovedit a fi și 1970. Amintim premiera Cântec de viață nouă, spectacol realizat de Ilarie CURECHIANU și de coregrafii Bella BALOGH, Viorel VATAMANIU și Ion SĂUCHEA. Redactorul ziarului Zori Noi notează în cronica spectaolului: Partea muzicală, la care au colaborat Iacob CIORTEA, Constantin ARVINTE, Ștefan CĂRĂPĂNCEANU, Dragoș LUCAN și Grigore Macovei, o consideră ea mai valoroasă a spectacolului, aici fiind evident succesul în tratarea și prelucrarea inspirată a melosului popular bucovinean. De un succes deosebit se bucură în același an premiera seției de estradă a ansamblului, Parcul melodiilor. Structura pe un libret de Angel Grigoriu și Romeo IORGULESCU și pe muzica lui George GRIGORIU, Mișu Iancu, Andrei LIPOVAN și Dumitru CATARGIU, spectacolul a beneficciat și de colaborarea coregrafului Bella BALOGH, regia artistică fiind semnată de Ilarie CURECHIANU. La suscesul spectaolului a contribuit întreg colectivul.

În toamna anului 1970, în urma unor măsuri de reorganizare, Ansamblul de Cântece și Dansuri Ciprian Porumbesu trece sub egida Consiliului Județean al Sindicatelor, axându-și activitatea numai de profil folcloric. De la această dată ansamblul își mută sediul la Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava. În anii 1970-1971 Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu, sub direcția artistică a lui Dragoș LUCAN, dirijor George SÂRBU și coregraf Viorel VATAMANIUC aduce în scenă comori ale folclorului sucevean, pe care colectivul artistic le interpretează cu virtuozitatea și înalt simț artistic. Este perioada când se impun în conștiința publicului, alături de Sofia VICOVEANCA, Traian STRATON și Alexandru Dumbravă, soliștii Nicoleta VASILOVICI, Laura LAVRIC, Aurel TUDOSE și George TOFAN. Către sfârșitul anului 1971, la conducerea artistică a ansamblului vine profesorul Andrei LIPOVAN, în același timp regizorul Ion IACOB propune consiliului artistic al asamblului un original scenariu folcoric, avându-l în centru pe haiducul Darie, personaj legendar al acestor locuri. Și iată că în martie 1972, scena Casei de Cultură a Sindiatelor trăiește o premieră de exepție: Haiducii, spectacolul folcloric în două părți, interpretat de Ansamblul Artistic Ciprian Porumbesu. În cronica de spectacol din 24 Martie 1972, Marel MUREȘANU notează în ziarul Zori Noi: Ceea ce contribuie îndeosebi la reușita ”Haiducilor” este dezvăluirea cu finețe și convingător a implicațiilor sociale ale conflictului, a profundului lor dramatism. Folclorul sucevean oferă, prin marea sa obligație de cântec, culoare și mișcare, o largă gamă de imagini artistice de maximă concentrație care a fost explorată cu rezultate remarabile. Realizatorii spectacolului sunt cu toții suceveni.

Scenaristul Ion IACOB semnează și regia spectacolului, dovedind pricepere și deschidere spre folclor. Compartimentul muzical are trei protagoniști de frunte în muzica suceveană: Ștefan PINTILIE, George SÎRBU și Andrei LIPOVAN. Coregrafia lui Viorel VATAMANIUC se impune prin respectarea originalului și autenticului. Senografia creată de Dumitru RUSU contribui la succesul spectaolului, a cărui regie tehnică este asigurată de Constantin MAZARINI. Interpretații, atât soliștii cât și dansatorii, au impresionat plăcut, evoluând degajat, deși pentru prima oară în cariera lor au recitat, au cântat și au dansat deopotrivă. Spectacolul a menținut pline sălile de la oraș și din sate timp de două stagiuni, constituind, fără îndoială, o treaptă de succes a Ansamblului Artistic Ciprian Porumbescu din Suceava. Pentru stagiunea 1973-1974 colectivul artistic al ansamblului realizează un nou spectacol de cântece și dansuri. Asta-i hora horelor înmănunchează, sub conducerea artistică a lui George SÎRBU și Viorel VATAMANIUC, dansuri moldovenești și cântece populare interpretate de către Sofia VICOVEANCA, Traian STRATON, Alexandru DUMBRAVĂ, Nicoleta VASILOVICI, Aurel TUDOSE și George TROFAN. În vara anului 1974, Casa de Discuri Electrecord înregistrează discuri cu soliștii Sofia VICOVEANCA, Silvestru LUNGOCI, Alexandru BIDIREI, Alexandru HAVRILIUC, Ion UȚĂ, Constantin SOFIAN, în seria Întâlniri cu România. În toamnă vine a director al ansamblului Onu CAZAN. Ansamblul pregătește un nou spetacol de cântece și jocuri populare: Ce mi-e drag adun în cântec, cu are se prezintă în fața spectatorilor din orașele și comunele județului.

În primăvara anului 1975, orchestra populară, sub îndrumarea dirijorului George SÂRBU și a secretarului muzical Rodica DOMINTE, scoate la lumină un spectacol – concert inedit în activitatea ansamblului. Concertul de romanțe și cântece de petrecere La noi nu-i nimenea bătrân trezește atenția publicului, care are prilejul să aplaude, pe lângă soliștii vocali ai ansamblului, mai vechii colaboratori Tolea ANTONOVICI și Linda ANDRONESU DESPINA. Venirea la conducerea ansamblului, în toamna anului 1975, a lui Nistor DOMINTE, om cu rafinate gusturi estetice, bun organizator, imprimă un suflu nou activității artistice a ansamblului. Colectivul ansamblului pregătește o nouă premieră. Plai de dor țesut în cântec, un spectacol reprezentativ al ansamblului, aducând pe scena cântecului, dansul și portul popular din spațiul folcloric sucevean. În număr din 25 Februarie 1976, ziarul județean Zori Noi notează: Sub conducerea dirijorului George SÂRBU, formația orchestrală își nuanțează plăcut dialogul cu talentați soliști instrumentiști; desenul coregrafic atinge frecvent niveluri remarcabile de acuratețe, grupurile de dansatori impresionând prin ținuta și omogenitate; George TROFAN, Nicoleta VASILOVICI, Alexandru DUMBRAVĂ și Traian STRATON au gasit drumul către preferințele publicului. Ca, întotdeauna, Sofia VICOVEANCA, intr-un recital de mare forță expresivă, a stralucit prin profunzimea registrului liric, bogăția și rafinamentul mijloacelor interpretative.

Ca răsplată a prestigiului de care se bucură, ansamblul sucevean este invitat în vara anului 1977 să prezinte folclorul românesc în RFG, la Dortmund, la cea de-a XX-a ediție a Zilelor culturii străine. Reîntors acasă, coletivul artistic al ansamblului pregătește, în toamna anului 1977, un spectacol folcloric, Bucuria-n cânt și joc, înregistrează un real succes, aducând pe afișul spectacolului, alături de nume cunoscute ale ansamblului, și două nume noi: dirijorul secund Viorel LEANCĂ și solista vocală Maria DASCĂLU CRĂCIUN. Spetacolul de cântece și dansuri populare românești România, plai de dor, pregătit pentru sesiunea 1978-1979, aduce în lumina scenei două montări coregrafice noi, suite de dansuri din zonele Bihor și Banat și o tânără solistă cu apreciabilitate calității vocale Margareta CLIPA. Soliștii instrumentiști Silvestru LUNGOCI, Alexandru HAVRILIUC, Ion UȚĂ, Constantin SOFIAN și Constantin BURCEA impresionează prin rafinament și măiestrie artistică. În toamna anului 1979 Sofia VICOVEANCA sărbătorește la Suceava 20 de ani de activitate în cadrul ansamblului. Manifestarea, onorată de prezenta folcloristului Vasile ADĂSCĂLIȚEI și a scriitorului Ion ȚUGUI, se încheie ca un atractiv spectaol folcloric, având în frunte pe Sofia VICOVEANCA.

Pentru stagiunea 1979-1980 ansamblul realizează un nou spectacol în premieră Mândru grai cu dulce grai. Conducerea muzicală este semnată de un nou dirijor: Emil HAVRILIUC, secondat de Ion UȚĂ. Pentru stagiunea 1980-1981, consiliul artistic al ansamblului împărtășește cu receptivitate ideile scenariului La izvor de neam și cântec, scris de Marcel MUREȘAN și Ion COZMEI. Realizarea unui spectacol folcloric tematic după scenariul propus presupune și colaboratori externi. Compozitorii Constantin Arvinte și Ștefan PINTILIE crează o excelentă muzică. Regia artistică beneficiază de talentul lai Petru MIHAIL de la Rapsodia Română din București, iar scenografia poartă amprenta creației pictorului Ion CARP FLUIERICI.

Coregrafia lui Viorel VATAMANIUC și conducerea muzicală semnată de Emil HAVRILIUC împlinește un nou spectacol de excepție al ansamblului Revista Cronica din 22 Mai 1981 consemnează, sub semnătura lui Emilian MARCU: Spectacolul reușește să transpună scenic momentele autentice de creație populară. Construit pe două mari momente al vieții omului, nașterea și nunta, spectacolului aduce în prim plan peisajul satului moldovenesc. Scenariștii și regezorul pun în evidență marea bogăție a folclorului și profunda lui legătură cu trecutul nostru de luptă pentru neatârnare. Începând cu luna ianuarie 1983, maestrul coregraf Viorel VATAMANIUC i se încredințează și funcția de diretor al ansamblului. Ca un corolat al activități artistice pe anul 1983, an în care întreaga țară a sărbătorit 130 de ani de la naștere și o sută de ani de la moartea compozitorului Ciprian Porumbescu, ansamblul artistic suceava organizează în perioada 9-11 decembrie o serie de manifestări sub genericul Zilele Ansamblului Artistic Ciprian Porumbescu. În cadrul acestor manifestări, un loc însemnat ocupă premiera operetei Crai Nou de Ciprian Porumbescu, realizată de colectivul artistic al ansamblului și de grupul de colaboratori suceveni. Opereta Crai Nou avea să cunoască în decembrie 1983 un triumf rar întâlnit pe o scenă de spectacol suceveană, încoronând cu bine meritatele laude instituția artistică purtând numele compozitorului de la Stupca.

Realizatorii spectacolului și-au pus pasiunea și talentul în slujba aceluiași nobil ideal. Sub regia artistică a lui Ilarie CURECHIANU, au rotunjit spectacolul de la Suceava. Emil HAVRILIUC, semnatarul conducerii muzicale și dirijorul orchestrei, Viorel VATAMANIUC, coregraful spectacolului, Constantin MOLOCEA, realizatorul scenografiei, Marian PALADE, dirijorul corului și Mihai PETRESCU, maestru corepetitor. Interpreții rolurilor principale ale operetei au fost: Aurel TUDOSE (Moș Corbu), Herna HORVAT (DOCHIȚA), Traian STRATON (Ispravnicul), Alexandru DUMBRAVĂ (Leonaș), Marinela OPREA (Anica), Gavril TUREI (Bujor). La realizarea spectacolului, pe lângă colectivul artistic și tehnic al ansamblului, și-au dat concursul: Corul de cameră al Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava și formația instrumentală a profesorilor de la Școala Nr. 2 din Suceava. Andrei LIPOVAN, unul dintre foștii directori ai ansamblului, nota, stăpânit de firească emoție: Este un privilegiu și o bucurie să ai posibilitatea șă așterni în scris impresii despre premiera operetei Crai Nou la Suceava. Ți se relevă, în primul rând, impresia pe care ți-o lasă muzica lui Ciprian, care, adânc înrădăcinată în cântecul românesc strămoșesc, este patetică, romantică, optimistă, patriotică, inspirația melodică de o deosebită frumusețe conturându-i o personalitate unică. Astfel se și explică faptul că în sală, la primele acorduri ale orchestrei și corului intonând cântecul Crai Nou, ca un singur om, spectatorii au izbucnit în aplauze frenetice.

Cântec nou pe plai străbun, având inițiați artiști de marcă ai scenei românești: Amza PELEA, Jean CONSTANTIN, Stela POPESCU, Alexandru ARȘINEL, Gioni DUMITRIUși soliști de muzică populară Maria CORNESCU și Nelu BĂȘĂȘOIU (1985); De pe plaiul strămoșesc (1990), Înalță-te, Ștefane! (1992), Uniți în cuget și-n simțiri, spectacol în colaborare cu Ansamblul Academic Joc din Chișinău (1993). În anii 1993 și 1994 ansamblul este laureat la Festivalul Concurs al Ansamblurilor Folclorice Profesioniste din România, Baia Mare, fiind răsplătit cu Premiul I.

În zilele de 20-22 Decembrie 1994, Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu a sărbătorit 40 de ani de ativitate profesionistă, la direcția ansamblului aflându-se profesorul Emil HAVRILIUC, din 1990. Cu acest prilej a fost repusă în scenă opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu, regia artistică fiind semnată tot de Ilarie CURECHIANU. Din distribuția operetei au făcut parte Aurel TUDOSE (Moș Corbu), Gavril TUREI (Bujor), Alexandru DUMBRAVĂ (Leonaș), Traian Straton (Ispravnicul), Cristina IVANOV (Anica) și Herna SCĂLICĂU SĂNDULEAN (Douchița). Și-au dat concursul: orchestra și formația de dansuri ale Ansamblului Ciprian Porumbescu, corul de cameră Voces Bucovine, formația instrumentală a profesorilor și elevilor de la Liceul de Artă Suceava. Realizatorii spectacolului au fost: Emil HAVRILIUC, conducerea muzicală și dirijorul orchestrei, Sever DUMITRACHE – dirijor cor, Mihai PETRESCU – maestru corepetitor, Constantin MOLOCEA – scenografia, Viorel VATAMANIUC – coregrafia, Arcadie MOROȘANU – regia tehnică. În caietul – album al sărbătorii, Ilari CURECHIANU, regizor aristic al operei, consemna: Opereta Crai Nou a deschis, de fapt, un drum nou operetei românești. „Te-ai dus, iubit” și „Ah, ce dulce fericire” au la bază intonația vechii romanțe, iar în „Român verde ca stejarul”, „Frunză verde stejărel”, „Frunză verde baraboi”, „Gâl, gâl”, „Fa”, „Dochițo, puică dragă”, „Copiliță de la munte”, „Bâr, oiță, bâr”, artistul folosește melosul folcloric nealterat, așa cum la cunoscut din copilărie […]. Dacă prin tot ceea ce am făcut până acum am contribuit din tot sufletul la înălțarea acestei instituții pe culmile artei profesioniste. Aș dori ca și pe mai departe arta suceveană, slujitorii ei să facă în așa fel încât Suceava șă rămână în continuare a adevărată vatră de cultură românească.

Cel de-al doilea spectacol prezentat cu aest prilej la avut ca protagonist principal de George SÂRBU, scenaristul și conducătorul muzical al spectacolului de obiceiuri populare Bucovina Vatra Strămoșească, structurat pe două părți: La hram, la Sfânta Maria și Hora din vatra satului. Interpreții principali ai spectacolelor au fost: Sofia VICOVEANCA, Margareta CLIPA, Rodica ANDRONIC, Lucia PĂLTINEANU, Olga DRÂMBEI, Aurel TUDOSE, Traian STRATON, George FINIȘ. Dirijorul orchestrei a fost George SÂRBU, coregrafia a fost semnată de Costinel LEONTE, iar regia artistică a fost asigurată de același Ilarie CURECCHIANU.

Sofia VICOVEANCA, revenită în rândurile ansamblului, și-a sărbătorit în acest context aniversar, 35 de ani de activitate artistică în slujba folclorului românesc, prezentând spectacolul folcloric tematic Omule, Pomule, Spectacol de mare succes apreciat în mod deosebit de publicul spectator. În interviul acordat cu acest prilej, Sofia VICOVEANCA măsturisea cu emoție: Am revenit la ansamblu ca la început: cu sfială, cu emoție, cu dragoste mai ales că am regăsit un colectiv nou. Curajul de a apărea în fața acestor mlădițe este mare, eu încercând în mod public să uit povara anilor și părul nins. Am tânjit și țin mult la această admosferă de colectiv. De fapt, mă aflu într-o familie. De când mă știu, am încălzit împreună un colț de sobă în iernile geroase, ne-am hrănit dintr-un colț de pâine toți. N-am fost atât de prezentă acasă, cât am fost prezentă în mijlocul colectivului. Și acum trebuie să spun că aici am cunoscut primele emoții, primele speranțe, primele împliniri, pentru a ajunge unde mă aflu astăzi. Dar continuu și acum să scormonesc, să analizez chipurile oamenilor, pentru a mă menține cât se poate de proaspătă. Cele trei zile de sărbătoare de la sfârșitul anului 1994 s-au încheiat cu spectaculul muzical-coregrafic Joc și cântec românesc, la care și-au adus contribuția soliștilor vocali: Traian STRATON, Alexandru DUMBRAVĂ, Laura LAVRIC, Maria BARARU, Aurel TUDOSE, Margareta CLIPA, Rodica ANDRONIC și George FINIȘ, preum și soliștii instrumentiști: Alexandru HAVRILIUC, Constantin MÂNDRIȘTEANU, Costel BURCEA, Gheorghe NUȚU, Constantin SOFIAN și Decebal CHITIC. Conducerea muzicală a fost asigurată de Viorel LEANCĂ, el fiind și dirijorul orchestrei, iar coregrafia a aparținut lui Viorel VATAMANIUC și Costel LEONTE.

Complexitatea manifestării de aniversare a 40 de ani de activitate profesională a ansamblului a fost pigmentată cu simpozionul De la folclor la opereta populară, cu partiiparea invitațiilor, și cu o întâlnire de suflet a foștilor membri ai ansamblului, sub genericul Ansamblul… amintirilor.

Au urmat alte zeci de spectacole, sub direcția lui George SÂRBU, 1995-1996, și a lui Vasile FLOREA, 1996-1997, an în care la conducerea ansamblului revine Emil HAVRILIUC până la 31 Martie 2009. Drumurile prin lume ale artiștilor suceveni continuă cu Festivalul Muzicii Europene de la Krumbach – Germania 1997, invitat de onoare la Bursa Internațioanală de Turism de la Berlin, 1999. În anii 2000 și 2001, în colaborare cu Televiziunea Română s-au organizat în cadrul emisiunii Tezaur folcloric spectacole Moștenitorii și Muguri de tezaur, la Suceava și Rădăuți. Din Moștenitorii de atunci îi regăsim în spectacolul aniversar de astăzi pe soliștii Elene SIMIONESEI CHITIC și Sorin FILIP. Mai menționăm participarea ansamblului la Festivalul Calatis, Festivalul Internațional Cerbul de Aur, Brașov 2002, laureat al Galei Folclorului Românesc, titlul oferit de Ministerul Culturii și Cultelor în decembrie 2002, lauteat al Festivalului de la Agrigento Italia 2003, Trofeul Aurea Fenice Naro, Italia 2003, laureat al Festivalului Internațional de Folclor de la Martigues Franța 2003.

În anul 2004 un grup de entuziaști, format din Viorel VATAMANIUC, Ion COZMEI, Ioan LIONTE, Constantin MÂNDRIȘANU, George SÂRBU, Alexandru DUMBRAVĂ și Traian STRATON, cu sprijinul autorităților locale, au marcat împlinirea celor 50 de ani de cântec și de joc, prilej cu cares-au organizat o serie de manifestări, conctetizate prin: spectacolul aniversar, lansare de CD-uri, lansări de carte și multe, multe emoții…

Sub genericul Mândru plai cu dulce grai, seria spectacolelor Ansamblului Artistic Ciprian Porumbescu a continuat. Anul 2005, aduce noi succese în viața ansamblului, aceasta participând la Festivalul Internațional de folclor Tournai – Belgia. Alte realizări sunt și cele din participările începând cu anul 2005 la Festivalul Folcloric de Artă și Tradiție Populară Românescă Otopeni, Muzici și Tradiții în Cișmigiu și alte manifestări pe plan județean și interjudețean. Anul 2007 a însemnat și finalizarea proiectului Pahare CBC2004, Festivalul dansului și cântecului tradițional bucovinean. Spectacolele de facturi deosebite , spectacole de tradiții și obiceiuri ale acestor locuri, au fost și cele prezentate în cadrul proiectelor de anvergură derulare de Consiliul Județean Suceava: Crăciun în Bucovina 2008, Paștele în Bucovina 2009.

Manifestările s-au bucurat de un succes deosebit, acestea fiind recepționate de un număr marea de spectatori.

Începând cu 1 Aprilie 2009, prin înființarea Centrului Cultural Bucovina Suceava, Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu devine parte a acestiu organism cultural sub a cărui egidă își desfășoară astăzi activitatea artistică. O reușită în acest sens a colectivului a fost realizarea, în iunie 2009, a emisiunii Tezaur folcloric, Moștenitorii și Muguri de tezaur, spectacolul în cadrul căruia a fost pus încă o dată în valoare tezaurul folcloric bucovinean.

Astăzi, Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu, la această grandioasă sărbătoare a existenței sale, vine în fața dumneavoastră cu o nouă generație de artiști: soliștii vocali Dana DĂNCILĂ, Nicolae VIERULaura LAVRIC, Margareta CLIPA , Gheorghe FINIȘ, Rodica ANDRONIC, Sorin FILIP, Lucica PĂLTINEANU; soliștii instrumentiști Adrian SEMENCIUC, Dinu CROITOR, Ionuț ȚANȚĂ, Igor CORJAN, Paraschiv BURCEA, Dan DECEBAL-CHITIC, Constantin PASCAL, Constantin BURCEA, Leonard ZAMĂ; soliștii dansatori Mariana CAZACU, Gabriela BURCEA, Mihaela CALISTRU, George PALANIUC, Ioan NEMȚOI, Gelu CONSTANTINESCU, sub competența dirijorală a maestrului Viorel LEANCĂ și cea coregrafică a maestrului Costinel LEONTE. Prin repertoriul muzical și coregrafic abordat, prin dăruirea de excepție a celor dintâi truditori – generația de aur, prin sutele și miile ore de trudă, de căutare, formare, documentare, cercetare, creație, pune în valoare promovarea folclorului, s-a clădit cu pasiune și migală drumul în timp al acestui prestigios ansamblu, nume de referință la nivel național și internațional. Au fost multe împliniri de-a lungul timpului. A existat însă cu certitudine și tristețea unor neîmpliniri. Dar mai presus de toate acestea, a rămas frumusețea de netăgăduit a spectacolelor prezentate, a rămas valoarea de excepție a unor mari artiști, nume de patrimoniu de tezaur folcloric sucevean și, când rostim acesta, rostim cu mândriae numele doamnei Sofia VICOVEANCA, adevărat simbol național al cântecului acestor locuri. Și pentru că folclorul din Suceava trebuie să-și găsească un loc și un nume, locul a rămas aici, între Obcini, iar numele, nu poate fi altul decât cea al Asamblului Artistic Ciprian Porumbesc.


Informații preluate din broșura Zilele Asamblului Ciprian Porumbescu Suceava (2009). Autori: Ion COZMEI și Herna SĂNDULEAN.

Componența actuală

Orchestra: Sorin FILIP, Viorel LEANCĂ , Săndulean HERNA, Adrian SEMEIUC, Ciprian COSTEA, Oleg SACALIUC, Gennadi KAPTAR, Doru COTOS, Ovidiu ALUNCĂRIȚEI, Doru NĂDEJDE, Leonard ZAMĂ, Constantin PASCAL, Dinu CROITOR, IonuțȚANȚA, Marius CHIRIAC, Iulian GRIGA , Leonard RAICU, Constatin BURCEA, Paraschiv BURCEA, Decebal CHITIC, Igor CORJAN, Răzvan MITOCEANU, Mădălin SÎRBU, Dorina BÎRGOVAN, Ionuț CHITIC, Ilie HARIUC și Emil LUPU.

Balet: Costinel LEONTE, George PALANIUC, Mihail PETRESCU, Mariana CAZACU, Gabriela BURCEA, Mihaela CALISTRU, Dalia VÎRLAN, Mihaela MATEUȚĂ, Cristina PALANIUC, Irina FILIP, Alina MUTEANU, Aliona LĂZURCĂ, Laura DRANCA, Elena MĂRGINEANU, Oana DOBREA, Ruxandra APETREI, Gabriela PASCAL, Gheorghe COSTANTINESCU, Ioan NEMȚOI, Victor VÂRLAN, Valentin VLÎGEA, Mihail NICOARĂ, Iulian MUNTEANU, Andrei PODARIU, Costel LĂZURCĂ, Adrian DRĂGOI, Alexandru CURCUȚĂ și Alexandru SÎRGHI.

Soliști vocali: Laura LAVRIC, Margareta CLIPA, Gheorghe FINIȘ, Rodica ANDRONIC, Sorin FILIP, Lucica PĂLTINEANU, Nicolae VIERU și Dana DĂNCILĂ.

Contact

  • Ansamblul Ciprian Porumbescu Suceava
  • voice+4 0230 531 280
  • cell+4 0758 024 490
  • Aleea Ion Vodă Viteazul, numărul 5, Suceava, județul Suceava
  • Download vCard

Ultima actualizare:

Publicitate

Comentarii (11)

  1. maxim anamaria

    sunteti grozavi ………felicitari

    Răspunde

  2. lenuta

    sunteti foarte buni ca ansamblu,jos palaria,dar aveti prea multi care maninca banii aiurea, tot felul de sectii adiacente care n au legatura cu orchestra si cu dansurile,ar fi mult mai frumos daca ar fi doar ANSAMBLUL C. PORUMBESCU asa cum era inainte.

    Răspunde

  3. lupuleac

    lupuleac gabriel este un fel de rezerva la aceasta institutie? de ce nu este mentionat in colectivul ansamblului?

    Răspunde

  4. Semeniuc Adrian

    daca mai citesc de doua ori numele meu cred ca am sansa sa uit cum ma cheama : Adrian Semeniuc
    si sa stiti ca nu uit ca NU vreti sa scrieti despre sotia mea Silvia Semeniuc – interpreta de folclor vocal – care din 1993 a fost angajata prin concurs si actualmente dupa multi ani de experienta in aceasta bransa a ajuns sa fie cunoscuta prin mass-media fara macar sa o numiti numaidecat chiar voi…(adica Ion COZMEI și Herna SĂNDULEAN) ca sa fie foarte explicita replica…

    Răspunde

    • Svart

      Mare aderavar si lipsesc multe personaje si date despre ansamblu

      Răspunde

  5. mih5

    asi dori si eu sa ma vada un profesor de muzica de la Ciprian Porumbescu deoarece eu consider ca am voce,si vreau sa mi se confirme daca intradevar este asa. ador sa cant. cu cine trebuie sa iau legatura? va multumesc

    Răspunde

  6. Dolinski Gheorghe

    Doamnelor și domnilor,
    Sunteți magnifici și vă mulțumesc din suflet că valorificați foclorul nostru minunat și nemuritor, căvci nemuritori vor deveni acei care fac acest lucru. LA MULȚI ANI !!!!

    Răspunde

  7. ADMIRATOR

    Un ansamlu de exceptie, cu profesionisti de inalta clasa.

    Răspunde

  8. divisevici ioana

    buna ziua, se pot inchiria costume populare?

    Răspunde

  9. Brândușa

    Bună ziua! Aș vrea să întreb când se fac înscrieri pentru dansuri populare? De la ce vârstă până la ce vârstă? Vă mulțumesc frumos! Sunteți minunați cu toate grupurile artistice pe care le faceți!!!

    Răspunde

  10. Ihnatiuc Lucian

    Buna ziua…se pot face cursuri de dans popular?

    Răspunde

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.