Centru comercial şi meşteşugăresc, Suceava a atras întotdeauna numeroşi meşteşugari, istoria sa împletindu-se cu cea a Moldovei.
În 1775 oraşul Suceava cu toată partea de nord a Moldovei avea să fie anexată imperiului Habsburgic.
Epocă de strălucită istorie, marcată durabil în cărămidă şi piatră prin cetăţi, biserici şi mănăstiri, evul mediu a lăsat posterităţii şi construcţii civile, una dintre acestea fiind Hanul Domnesc.
Clădire cu două niveluri, construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor, Hanul Domnesc a fost destinat găzduirii unor dregători străini, oaspeţi de seamă şi mari negustori.
Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către imperiul Habsburgic în 1775, Hanul Domnesc îşi schimbă destinaţia, devenind casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale.
În 1962 a fost restaurat de la nivelul pivniţei până la acoperiş, urmărindu-se reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldoveneşti, la etaj s-au păstrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor două coridoare.
Ca elemnete arhitecturale de epocă recâştigate odată cu refacerea zidurilor, construcţia Hanului Domnesc ca monument de arhitectură a intrat în tradiţia culturală a Sucevei ca vechi han medieval.
Expoziţia permanentă de la parterul clădirii a fost constituită pe structura unui han de secol XVIII – XIX. Sunt reconstituite patru săli specifice epocii: salonul de oaspeţi, unde în vechime erau primiţi dregătorii de vază; sala hanului destinată negustorilor, târgoveţilor şi oamenilor de rând; bucătăria şi cămara, din care, parcă şi acum distingi mirosul inconfundabil al gustoaselor bucate moldoveneşti; şi camera de odihnă. Interioarele sunt amenajate cu piese de mobilier specifice destinaţiei încăperilor, textile pentru decor, obiecte legate de vânătoare şi transport, obiecte de uz casnic necesare pregătirii şi păstrării hranei. Pivniţa cu cele două camere constituie un punct de atracţie atât prin arhitectură cât şi prin reconstituirea funcţionalităţii sale. Holul hanului face legătura dintre celelalte spaţii, interacţiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului şi prezenţa obiectelor de factură populară face trecerea spre etajul clădirii. Aici sunt expuse toate genurile de artă populară din principalele zone etnografice ale judeţului: Humor, Dorna, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc.
Zone etnografice
Zona Humor
Se remarcă prin meşteşugul prelucrarii artistice a lemnului care s-a materializat în obiecte de mare frumuseţe ca formă şi ornamentaţie, meşteşug practicat şi astăzi cu aceeaşi măiestrie. Dintre ţesături se remarcă ştergarele de perete şi tesaturile de traistă în carouri. Costumele tradiţionale purtate în toate anotimpurile oferă diferite variante artistice locale. Compuse din ştergar de cap cu vârste colorate, cămaşă femeiască bogat ornamentată cu fir, paiete şi mărgele, catrinţă sobră cu dungi înguste de culoare galben auriu şi bondita ornamentată cu şnur negru.
Zona Dornelor
Se distinge prin velniţele de pat cu decor liniar, în culoarea naturală a lânii; ştergarele de perete cu motive geometrice realizate în tehnică alesăturii cu acul. O piesă de port deosebită este cămaşa cu platcă cu motive vegetale aplicate cu mărgele. Cele patru ansambluri de port tradiţional încadrează mai bine de un secol de conciliere a influenţelor vechilor tradiţii de natură geometrică specifică nordului Moldovei cu stilizări vegetale de influenţă nasaudeana. Salbele de dotă realizate cu ajutorul unei zgarde cu ornamente de mărgele, de care se prind monedele reprezintă o particularitate zonala ce completează costumul femeiesc.
Zona Radăuţi
Se caracterizează printr-o realiazre artistică superioară în toate domeniile creaţiei populare. Se remarcă scoartele, laicerele şi grindarasele cu motive geometrice şi colorit de natură vegetală în general. Costumele populare ilustrează toate tipurile de haine tradiţionale purtate de locuitorii acestor aşezări. Zona Radauti se impune, de asemenea, prin meşteşugul cojocaritului reprezentat prin cele câteva tipuri de haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale) cu o ornamentaţie bogată ce le subliniază croială, într-un colorit viu cu motive vegetale. Meşteşugul olaritului este reprezentat prin ceramică neagră de Marginea şi cea smălţuită de Radauti.
Zona Câmpulung Moldovenesc
Continuă străvechea tradiţie a prelucrarii lemnului prin realizarea diferitelor obiecte, de la furcă de tors la cofiţă pentru aghiasma şi ţiparul de prescure. Portul tradiţional al zonei se remarcă prin cămaşa femeiască cu motive geometrice şi rafinament coloristic şi cu bonditele cu prim de jder sau de dihor şi cu decor geometric cu mătase şi mărgele. Sărbătorile de iarnă aduc în scenă cerbul care este ornamentat cu materiale strălucitoare cu mulţi canafi coloraţi, personaj marcant în alaiurile din zonă.
Program de vizitare
- aprilie – octombrie / 10:00 – 18:00
- octombrie – aprilie / 9:00 – 17:00
Tarife de vizitare
- adulți / 6 lei / persoana
- elevi și studenți / 2 lei / persoana
Alte taxe
Taxă fotografiere
- neprofesioniști / 10 lei / ora
- profesioniști / 50 lei / ora
Taxă filmat
- neprofesionişti / 30 lei / ora
- profesionişti / 50 lei / ora (cu contract de parteneriat pentru folosirea imaginilor în scop comercial)
Taxă ghidaj la cerere
- română / 30 lei / ora
- engleză / 50 lei / ora
Servicii gratuite pentru persoanele cu handicap fizic grav, copiii din centrele de plasament, veteranii de război și lucrătorii actuali și pensionari din rețeaua muzeală. Reducere 50% pentru pensionari.
Imagini
Contact
- Muzeul Etnografic Hanul Domnesc Suceava
- http://muzeulbucovinei.ro
- contact@muzeulbucovinei.ro
- voice+4 0230 216 439 (interior 115)
- strada Ciprian Porumbescu, numărul 5, 720066, Suceava, județul Suceava
- Download vCard
