Cât de important este marketingul pentru un artist (2) – Interviu cu Andrei MOLDOVAN alias creTzu (Ceilalți)

• Să fii artist în România înseamnă mai mult sau mai puţin să fii nebun.
• Calitatea muzicii o dă calitatea ascultatorilor ei.
• Trebuie să trecem peste frustrarea asta cu vânzarile.
• Nu prea există artişti tari cu „maşinărie de marketing” în spate în România.
• Bătaia se face pe „nehotărâţi” ca la alegeri.
• Onlineul este în acelaşi timp îngerul şi călăul muzicii.

Ce înseamnă a fi artist în România?

Andrei Moldovan / creTzu: Să fii artist în România înseamnă mai mult sau mai puţin să fii nebun. Bine, „artist” e un cuvânt ce pare măreţ, dar el poate fi alăturat şi zidarului care-şi pune puţin mintea la contribuţie să-ţi reamenajeze dormitorul într-un mod special, dar şi lui Picasso. Dacă mă gândesc mai bine „artist” e universal, nu ţine de nici o ţară pentru că arta nu are naţionalitate. Întrebarea asta-i capcană, dar n-am să încep să mă plâng sau să mă victimizez, pâna la urmă atât timp cât nu creez sub ameninţarea ghilotinei, e un „destin” asumat, fie el şi în România, „the asshole of the world” ca să citez din „clasici”.

Cum se poate măsura calitatea muzicii şi succesul unui artist?

AM: Calitatea muzicii o dă calitatea ascultatorilor ei. Cred că e singurul mod de a cuantifica. Muzica bună o să ajungă la un moment dat la urechile cui trebuie. Cel mult o să se întâlnească cu ascultătorul la jumătatea drumului. Pe de altă parte succesul, cel puţin în termeni generali, se măsoară în cât de des apari în media şi câtă lume ridica „mânuţele sus” când te invită vreo primărie să „cânţi” printre cârnaţi şi gospodari. E pe sistemul „proşti da’ mulţi” care e poate înconjurat de o aureolă falsă. Nu vreau să vorbesc vorbe, dar chiar depinde numai de tine cui te adresezi şi cum percepi succesul. Eu unul consider că am succes cu o piesă când îi place mamei de exemplu. Am considerat un succes reacţia publicului la Chişinău şi cum observ că prin muzică mă înconjor de oameni pe care îi respect. Calitatea e relativă, oamenii nu.

Ce trebuie să facă un artist ca să se vândă în România?

AM: Să aibă mulţi prieteni care să nu se aştepte la gratuitaţi. Nu. Nu ştiu ce ar trebui să facă, nu cred că se mai cumpără arta, muzica mai ales. Trupele „trăiesc” din concerte; mă rog, puţine pe merit, iar restul pentru că se află în diferite circuite dubioase, de ajung să concerteze la „Zilele Oraşului Băicoi”. Şi am auzit că băicoienii sunt un public cald… Trebuie să trecem peste frustrarea asta cu vânzarile, să ne adaptam sau să murim. Internet, reclamă, dar mai ales materiale de calitate. „Comercialul” e o capcană. Publicul „ăla” n-o să cumpere niciodată, n-o să plătească niciodată o intrare pentru că e public de conjunctură şi nu dă doi bani pe tine.

Cum se împacă marketingul cu latura artistică?

AM: Până nu demult au fost certaţi tare, dar situaţia actuală a industriei muzicale i-a împăcat. Trist e că marketingul a ajuns să fie mult mai important decat produsul în sine pentru că suntem prea grăbiţi să mai căutăm. Aşteptăm să ni se servească pe tavă dar chelnerii aştia au cămaşa ruptă în coate, sunt cam tuciurii şi fură zdravăn la preţ. Nu ne pasă, pentru că suntem cu burta plină, mai un şpriţ, şi lăutarul e undeva pe fundal în gălăgia continuă în care ne învartim. Am observat o chestie dubioasă: nu prea există artişti tari cu „maşinărie de marketing” în spate în România, spre deosebire de State unde, chiar dacă au o întreagă industrie în spate, „megastarurile” chiar îşi iau rolul în serios. Pe viitor marketingul o să fie esenţial… Deja a început.

Cât contează marketingul şi cât contează calitatea produsului?

AM: Depinde cui te adresezi. Unui public educat poţi să-i vâri marketing oricât în ochi atât timp cât produsul tău a expirat, însă publicul ăsta e de nişă, minoritar. Bătaia se face pe „nehotărâţi”, ca la alegeri, şi pe ăia-i impresionează vorbele mari si bannerele sclipitoare. Eu unul strecor produsele prin sita proprie, iar când ies de-acolo deja au CTC-u şi pot continua cu marketingul. Bine, nivelul e scăzut şi se cam limitează la Internet pentru că TV-ul a murit odată cu ţiganizarea divertismentului. Nu poţi să te aştepţi să fii ascultat de prea mulţi în momentul când uitându-te în jurul tău pe stradă nu prea ai cu cine schimba două vorbe cu sens.

În ce măsură ajută marketingul online în comparaţie cu cel clasic?

AM: Marketingul online este mult mai accesibil şi structurat, deci te ajută să loveşti exact la ţintă. Ştii site-urile de unde să-ţi „racolezi” ascultătorii, ştii comunitaţile cărora te adresezi şi, cel mai împortant, primeşti feedback nemijlocit. Online-ul este în acelaşi timp îngerul şi călăul muzicii, dar nu ne putem împotrivi evoluţiei. Deja există vedete online, oameni care fac mulţi bani, emisiuni… dovadă că nu e un domeniu deloc de neglijat, dimpotrivă. E viitorul. Vânzările (cel puţin in cazul rapului) se fac aproape exclusiv online, ba chiar au apărut şi televiziuni, ceea ce mă bucură, şi poate fi un nou început „mega targetat” strict pe dorinţele fiecăruia.

Extra info

discografie / OrasulSUCEAVA.ro
e-mail / creTzulea@yahoo.com
blog / creTzu.com
www / Ceilalti.ro