Ești aici: Orașul SUCEAVA > Articole > Moftul unui flăcău din Cluj satisfăcut cu banii contribuabililor suceveni

Moftul unui flăcău din Cluj satisfăcut cu banii contribuabililor suceveni

Data publicării: 28 aug. mie
Autor: Spetcu

Comentarii: 0
Trackbacks: 0

Ca sultanul din Scrisoarea III îmi țineam căpătâi mâna dreaptă și priveam la cei doi copaci din ce în ce mai vânjoși care cresc pe soclul statuii lui Ștefan cel Mare de pe dealul aflat în apropierea Cetății de Scaun a Moldovei. În curând acei copaci vor ascunde vederii turiștilor maiestoasele testicule ale armăsarului voievodal. Aud sunet de tobe. Deși e trecut bine de opt seara încă se mai fac probe de sunet la festivalul dedicat memoriei lui Petru I Mușat, a cărui statuie este aruncată la gardul cimitirului Pacea printre gunoaie de cel mai mincinos locuitor al Sucevei de la însuși voievodul care a pus Suceava pe harta medievală a Europei încoace. Pot înțelege că statuia voievodului îl incomoda pe mincinos în dezvoltarea afacerilor familiei sale, dar nu înțeleg de ce se încăpățânează să mențină pe saitul Primăriei Suceava, în antet, o fotografie în care se vede unul dintre cei doi copaci care cresc în partea superioară a soclului statuii lui Ștefan cel Mare.

În condițiile în care statuile domnitorilor moldoveni ori sunt dispărute ori sunt sub orice critică, crucile cad de pe bisericile medievale, Curtea Domnească se află în ultima fază a pregătirilor pentru a deveni groapă de gunoi a municipiului după ce cea provizorie de la Ițcani se va umple și lucrările la Cetatea de Scaun se află în plin proces de stagnare, pulimii i se oferă la greu pe bani publici circ cu iz medieval. Și nu pe puțini bani. Despre festivalul medieval altă dată.

În orice loc unde banul public are valoare și cetățenii nu acceptă să petreacă și să trăiască în miros de fecale, un președinte de CJ nu-și permitea să arunce 1,5 miliarde de lei vechi pentru moftul unui cetățean plecat de ani buni din Suceava, care împreună cu o gașcă de prieteni din Cluj-Napoca se dau în stambă, se ascultă și se premiază între ei cu trofee menite să mimeze un concurs de muzică. Oriunde în UE și din ce în ce mai des în România, când se face un festival, există un grup de organizatori care au în spate UN SPONSOR solid, de obicei marcă de bere. Sponsorul asigură o parte din bani. Autoritățile locale pun la dispoziție un spațiu rezonabil în care sunt condiții decente. Organizatorii acoperă restul cheltuielilor cu sonorizarea, cu paza și protecția (de care se ocupă o firmă specializată, NU JANDARMERIA, adică tot contribuabilul) și altele din banii spectatorilor. Dacă fac treabă bună ies pe profit, dacă nu ies în pagubă, că așa-i în capitalism.

Pentru a înțelege ce înseamnă 1,5 miliarde de lei vechi, faceți comparație cu 600 de milioane de lei vechi, suma cheltuită de Primăria Suceava pentru organizarea Zilelor Sucevei la doi pași de sursa de poluare olfactivă a întregului municipiu. Cu acești bani se puteau da jos de pe statuia lui Ștefan cel Mare măcar cei doi copaci pe care-i imortalizează turiștii și se putea face un gard împrejurul soclului pentru că ziua în care va muri cineva cu capul crăpat de o placă de travertin nu este departe.

Balivernele din seria festival care-l omagiază pe Petru I Mușat, creșterea rock-ului tânăr bucovinean, promovarea cetății de piatră a Bucovinei șamd sunt de acum expirate. Și aveți aici și aici toate explicațiile necesare. Pe mine mă intrigă alt aspect, mai ales că Nechifor a scăpat de câțiva dintre băieții de casă ai lui Flutur și atunci când l-am susținut am menționat printre altele și parangheliile făcute în prostie cu banii contribuabililor, de ce își bate joc de niște bani foarte utili județului Suceava și monumentelor sale medievale? Ne amintim că în campania electorală din toamna lui 2012, Ovidiu Donțu, prietenul și camaradul politic al lui Nechifor, ne povestea ceva despre un anume Nord Voievodal. Ați mai auzit ceva de atunci despre acest lucru?

Tertipurilor din anii trecuți de tipul diplome, trofee, juriu și premii, care în acest an s-au ridicat la 720 de milioane de lei vechi, li se adaugă, după cum puteți citit într-o captură mai jos, un imn al festivalului. E piesa Dojana a trupei DorDeDuh. Această formație a mai cântat în Suceava în 2010. Cum a fost atunci citiți aici. Nu m-am înșelat deloc catalogând ciorbă reîncălzită la acea vreme roadele artistice ale transfugilor din Negură Bunget. Cea mai bună dovadă e faptul că au ales să promoveze de pe albumul de debut o prelucrare folclorică, Dojana, o adevărată revelație pentru Ion Drăgușanul și nu oricare altă piesă compusă de componenții DorDeDuh. Albumul a trecut neobservat, însă dacă ești metalist e bine să te plasezi de partea celor de la DorDeDuh în disputa cu Negură Bunget, fiindcă un cetățean cu numele de scenă Negru e om rău și hain.

Dacă tot se azvârle-n câini cu banii sucevenilor, ar fi fost interesant să vedem și ceva artiști rock consacrați cu obârșie în județul nostru. Câțiva tot sunt. Numărul total al spectatorilor vehiculat prin publicațiile scrise pe hârtie și electronice este tot atât de credibil pe cât era gradul de ocupare al pensiunilor pe vremea lui Flutur. Cei veniți cu corturile sunt oameni din Iași, Botoșani, Rădăuți, Fălticeni și Pașcani. Anul trecut au fost și câțiva din Târgu Neamț și Bacău. Pe unele grupuri de metaliști le-am dus personal prin jungla de la Șipot până la spațiul de campare. La ce ajută puzderia de parteneri media din Cluj-Napoca? Singurele mașini de CJ erau cele ale componenților trupei Altar, în rest doar mașini de IS, BT și SV. Am mai văzut și o mașină de MM, însă ea aparține lui Relu de la Odyssey.

Festivalul este foarte bun, el trebuie să meargă mai departe, însă nu cu banii contribuabililor suceveni aruncați cu atâta lejeritate de președintele CJ Suceava și nu cu atât de puține veceuri. Tânăra vedetă clujeană să aducă un sponsor serios împreună cu partenerii săi ardeleni, Nechifor și Ursu să le dea șanțul Cetății de Scaun, iar eruditul Ion Drăgușanul să scrie atunci cum se promovează rock-ul bucovinean și cum se cinstește prin urinat cu boltă pe zidurile cetății de piatră a Bucovinei voievodul Moldovei Petru I Mușat. Cu banii economisiți, Cătălin Nechifor s-ar putea îngriji și de drumul județean care leagă Mihoveni de Costâna. Mârza a asfaltat un km în Mihoveni. Flutur a asfaltat un km în Costâna. Nechifor încă nu a trimis nici măcar o lamă să îndrepte craterele de pe suprafața uneia dintre cele șapte rușini ale județului.

Cum a înțeles Ion Drăgușanul să preseze autoritățile locale pentru a-i satisface moftul flăcăului său pe banii contribuabililor suceveni, puteți vedea în capturile de mai jos:

05 04 2013