Orașul SUCEAVA

Împărtășește!

Implică-te! Suceava în imagini

Ziua Mondială a Refugiatului

Data publicării
Categoria

În fiecare an, pe 20 Iunie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Refugiatului. Aceasta a început să fie oficială, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Rezoluţiei 55/76, din 4 Decembrie 2000.

Pentru a marca celebrarea Zilei Mondiale a Refugiatului, astăzi, Oficiul Român pentru Imigrări, desfăşoară o serie de activităţii, la care vor participa persoane refugiate din diverse zone ale ţării.

Refugiaţii fac parte dintr-o categorie vulnerabilă şi de-a lungul secolelor istoria a fost presărată cu exemple care demonstrează că spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost un loc de refugiu pentru mulţi vitregiţi ai soartei. România are tradiţii îndelungate de ţară gazdă a celor care, dintr-un motiv sau altul, au trebuit să se refugieze din ţinuturile lor natale în această parte de continent.

Din anul 1991 până în mai 2011, în ţara noastră, au fost înregistraţi 20.000 de solicitanţi de azil, dintre care 3.300 au primit o formă de protecţie. De la începutul acestui an, la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Rădăuţi au fost înregistrate un număr de 202 de cereri de azil, dintre acestea 13 fiind aprobate. Cei mai mulţi solicitanţi provin din Afganistan, Maroc, Algeria, Palestina.

Oficiul Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor este autoritatea responsabilă cu implementarea politicilor în domeniul migraţiei, azilului şi integrării străinilor. Această structură dispune de personal calificat şi specializat în primirea, recepţia şi asistenţa solicitanţilor de azil, procesarea acestor cazuri în fază administrativă şi de personal specializat în coordonarea programelor de integrare a persoanelor care au primit statut de refugiat sau protecţie subsidiară. ORI are în subordine şase Centre Regionale de Cazare şi Proceduri de Azil: Timişoara, Şomcuta Mare – jud. Maramureş, Rădăuţi – judeţul Suceava, Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti. În aceste centre sunt procesate cererile de azil depuse de străini, care se află în România sau la frontieră, se asigură asistenţă şi cazare (solicitanţilor, care nu dispun de mijloace de întreţinere) pe toată durata procedurii de azil. Ele funcţionează în regim deschis, solicitanţii de azil având o şedere legală în România pe toată durata procedurii de azil.

În complexitatea fenomenului migraţiei, există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Astfel, migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală din cauza unor stări conflictuale. Spre deosebire de categoria migranţilor, statele au obligaţia să ofere refugiaţilor protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale.

Publicitate

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.