Orașul SUCEAVA

Gândește!

Implică-te! Suceava în imagini

Incursiune în apusa lume a lemnului de la poalele Obcinei Mari

Data publicării
Autor
Spetcu

Anul 2010. Vremea păpădiei în floare. Am făcut o excursie de grup pe mizerabila, la prorpiu, vale a Sucevei, în câteva sate de la poalele Obcinei Mari.

Aici, mândria de bucovinean, mentalitate de sclav în opinia mea, echivalentă cu mândria de maldavan din Republica Moldova, este la mare cinste. Să lăsam subiectul ăsta că deja l-am arhidezbătut și mi-e lehamite când văd grămezi de habarnişti care aduc străini aici și îi plimbă pe la mănăstirile din Bucovina. Ce au în comun mânăstirile Mușatinilor cu ocupantul neamț nu este clar, dar asta e mândria de fund gol și spinare încovoiată. Sindromul Stockholm? Se prea poate. Totuși, au multe în comun mânăstirile cu perioada bucovineană. În nicio altă epocă nu au fost mai farmate, mai distruse și unele chiar eliminate complet. Voi, cei care vă mândriți că sunteți bucovineni și care nu pricepeți că tocmai buchisirea acestui teritoriu al trupului vechii Moldove cu soiurile cele mai spurcate de alogeni a dus la pierderea aproape definitivă a jumătate din ceea ce a purtat cândva numele de Bucovina.

Punctul de plecare a fost satul Vicovul de Jos. Aici, primarul cu foarte multe bube în cap s-a gândit să facă o sală de sport exact pe stadionul localității. Astfel, un prieten de-al meu din Gălănești, transferat la Flacăra Vicovul de Jos pentru calitățile excepționale pe care le are, este nevoit să joace meciurile de acasă la Bilca. Aceeași situație cu sală de sport construită exact pe stadionul comunei se întâlnește și la Todirești, unde echipa locala a fost desființată. Niște primari de toată isprava!

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Din partea dinspre Gălănești a Vicovului de Jos am urcat printre case și apoi prin pădure. Miros de viață, cireşi înfloriţi, cântec de păsări și verde crud.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

După câteva zeci de minute am ieșit din pădure și de pe un pinten de deal aveam vizibilitate foarte bună asupra văii Sucevei.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

În apropiere de Voitinel, la marginea unui câmp plin cu flori de păpădie, am găsit o proprietate îngrădită cu un arhaic gard de nuiele. O veritabilă piesă de muzeu.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

În Voitinel ne-am oprit la o casă veche de două secole. Aici am văzut pentru prima dată bârne prinse cu cuie de lemn. În grajd, tocmai adusă de la păscut, sta o turma de cârlani.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Civilizația lemnului de sub Obcina Mare moare încet şi tăcut.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

După o discuție cu un sătean, care avea casa pe malul unui pârâu ce a făcut mari ravagii în localitate, despre marea porcărie portocaliu-fluturistă ce s-a petrecut în zonă imediat după inundațiile de acum doi ani, am lăsat în urmă Voitinelul.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Păpădii până sub munte. Am străbătut imașul ce desparte Voitinelul de Horodnic. Sunt câteva stâni prin zonă. Unele bucăţi de imaş destul de murdare. Din fericire puţine. Pe dealurile astea au avut loc mai multe lupte de-a lungul istoriei. Legendele vorbesc de o luptă a lui Ştefan cel Mare cu tătarii. Mai recent, aici s-a stabilit Armata română în retragerea sa din 1940 şi de pe aceste dealuri a oprit puhoiul bolşevic pe actuala graniţă de nord a României din judeţul Suceava. Să ne amintim încă o dată de maiorul Valeriu Carp.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Oleacă mai târziu intram în partea de Jos a Horodnicului. Aceeaşi lume muribundă a lemnului ne întâmpina.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

În această parte a Horodnicului, unul dintre cele mai bătrâne sate din întreaga Moldovă, se găsesc nenumărate gospodării vechi. Din păcate, cele mai multe sunt părăsite şi paragina le devorează lent. Specific este acoperişul din draniţă unsă cu păcură sau orice altceva impermeabil. Din fericire sunt şi destule case vechi în care mai vieţuieşte lumea. Acestea au un aer aparte şi o personalitate specială. Sunt infinit mai plăcute ochiului decât zecile de kitschuri ridicate de fii ai satului veniţi cu bani de afară din muncă, din furat sau din dat în cap. Particular locului este un fel baltă sau lăcuşor, cu o adâncime de vreo doi metri şi în care se ţin murăturile.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

În partea Horodnicului de Jos numită Călugăriţa, de la un schit de maici care a existat acolo încă de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun, se află o biserică de lemn monument. Când am ajuns la ea, poarta de la intrare era demontată pentru a încăpea materialele necesare construcţiei noii biserici din apropiere. Prea mulţi bani se bagă inutil în biserici mari şi voluminoase, trufii ale popilor lacomi şi multe biserici valoroase se lasă pradă ruiniei. De exemplu, această biserică de lemn trebuie conservată cât mai bine. În acest scop este necesar ca acoperişul inestetic de tablă de pe ea să fie eliminat şi repus unul din draniţă. Este o veritabilă operă de artă a meşterilor lemnari ai zonei. De la îmbinarea bârnelor şi până la sculpturile din lemnul exterior, totul este armonios şi simplu. Nu am putut intra înăuntru pentru că era închisă şi nu era acolo nimeni să ne deschidă.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Biserica a fost ridicată undeva la vreo 150 de m de actualul amplasament. Probabil din cauza terenului instabil a fost mutată unde este acum. În vechiul loc se mai păstrează o cruce.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Pitorească şi ruptă din acea gură de rai a Mioriţei această zonă de sub Obcina Mare. Simpla trecere pe aici îţi aduce o stare de linişte şi pici în contemplare. Ritmul vieţii pare unul de la începuturi şi infiltrarea civilizaţiei secolului XXI e încă timidă.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Am trecut un pârâu şi am urcat dealul. În vârful dealului, la hotarul dintre Horodnic de Jos şi Gălăneşti, a fost cândva o fermă de vulpi argintii. Din cauza putorii insuportabile, aici erau trimişi şefi de către partidul ce ne era far şi scut, cei care călcau pe bec. După 1989, ferma a fost furată bucată cu bucată de către săteni. Acum domneşte paragina.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Eram mulţi şi am făcut un popas chiar în acest loc. Aici am stat pe un teren otrăvit. Valea Sucevei ne este din nou vizibilă. Am luat-o mai apoi peste ogoare la vale până am ajuns la nişte iazuri. Apoi pe un drum pietruit am ajuns la gara Gălăneşti.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Epilog. Dacă există grădina Raiului, atunci fără doar şi poate este plină de păpădii.

județul Suceava © Saninatul, 2 Mai 2010

Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Orașul SUCEAVA.
Echipa noastră nu își asumă responsabilitatea, explicită sau implicită, asupra eventualelor prejudicii.

Publicitate

Comentarii (15)

  1. Sofian George

    A spune ca bucovinenii sunt sclavi doar pentru ca se autonumesc ,,bucovineni” pe cand mandrii moldovenii stau precum brazii in munte si se numesc ,,moldoveni” demonstreaza doua lucruri:
    1) dumneata sigur esti pe-afara de tot cu istoria;
    2)sigur parintii si bunicii tai sunt regateni.
    Pe-alaturi cu istoria esti pentru ca tu chiar crezi ca locuitorii de astazi ai Bucovinei exalta la gandul lui Stefan si doresc sa se scalde in aceleasi ape cu cei din Neamt,Iasi si Botosani. Adevarul este ca toti ,,bucovinenii” au o atitudine de superioritate fata de regateni de la unire incoace si nu de ieri ca le-a zis id**tul de Flutur. Nu trebuie sa fii geniu sa vezi ca in Bucovina lumea se considera mai cu mot si ca in veci nu vei convinge ca au prea multe legaturi de neam cu cei din Botosani , Neamt sau orice alt judet din Moldova. Dupa anexarea Bucovinei (tinutul e numit asa de pe timpul lui Stefan, daca nu crezi cauta cronicile despre batalia de la Codrii Cosminului-aflat in Bucovina ucraineana) populatia din zona este marita de 60 ori in decursul a 143 de ani ajungand de la 10000 la aproape 600000 in 1918. Iar toti urmasii lor ce provin dintr-un melanj de ardeleni, moldoveni, ucrainieni, evrei, polonezi, nemti, sunt cu siguranta altceva decat cei din restul Moldovei. Bucovineii n-au fost sclavi pentru ca au constituit un Ducat independent(din 1848), ducat ce apartinea imperiului si nu Istambulului precum ”independentii” din Moldova si Valahia.
    A aduce ca argument monumentele musatinilor, monumente ce ar trebui sa aminteasca bucovinenilor ca sunt moldoveni e penibil si e penibil nu pentru ca face apel la stereotipuri patrioretarde, ci pentru ca e ca si cum ai cere unui ardelean din Sibiu sa se simta neamt, chiar daca el e ungur sau roman, pentru ca orasul a fost ridicat de nemti (sasi). Traim intr-o lume libera in care toti bucovinenii pot sa se numeasca ,,bucovineni” la fel cum toti moldovenii se pot numi ,,moldovenii” si-asa mai departe. Totusi atata timp cat esti venit intr-o zona nu poti sa schimbi zona dupa bunul tau plac si sa-ti impui punctul de vedere asupra majoritatii. E ca si cum ai merge in Ardeal si ai dori ca cei din Banat sa nu se nu se mai numeasca banateni pentru ca nu au o denumire a regiunii la fel de indelungata ca si cea de Ardeal si sa renunte la tot ce-i particularizeaza de dragul unui cat mai omogen aluat, acelasi lucru e valabil pentru Maramures, Crisana si Oltenia pentru sud.

    Răspunde

    • Saninatul

      1. Când spui sigur trebuie să te bazezi pe ceva, tu nu te bazezi pe nimic.
      2. A doua etichetă aiurea. Ai mei sunt de cel puţin şase generaţii din zona ce a fost cândva Bucovina, deci din fostul imperiu, din fostul regat abia după 1918 şi am sânge din cel puţin trei naţii, aşa că şi această etichetă superficeală s-a dezlipit.

      În rest, speculaţii şi interpretarea eronată a unor construcţii din textul meu. Ţinutul nu e numit Bucovina de pe vremea nici unui Ştefan. Termenul însemna codru şi în cronicile scrise în slavonă, limbă de cancelarie în perioada aceea în zonă, era lesne utilizat. Atunci exista Ţara de sus şi aici în nord erau ţinuturile Sucevei şi al Cernăuţilor. Termenul Bucovina exista (şi în scris) de la Roman I. Austriecii când au luat bucata de nord a Moldovei au numit-o iniţial Ţinutul Moldovei de Nord. Pentru că furtul era prea evident, au redenumit-o la câţiva ani Bucovina.

      Domnule Sofian, cei de care spui dumneata sunt oamenii care nu au ieşit niciodată din satul lor. Am întâlnit în Basarabia ţărani care spuneau despre dânşii că sunt cei mai gospodari şi se considerau cei mai cu moţ. Idem şi în Mărginimea Sibiului şi în Maramureş. Ce nu pricepi tu e că Bucovina e o denumire politică şi nu una etnogeografică. Pentru alogeni era mult mai simplu să-şi spună bucovineni, iar pentru localnici la fel ca să-i accepte şi a fi toleraţi în imperiu. Creşterea exponenţială a numărului de locuitori s-a datorat colonizărilor excesive pentru exploatarea la maximum a provinciei şi rentabilizarea ei. Din această cauză este astăzi pierdut nordul. Elementul românesc acolo este inferior celui rutean şi huţul.

      Nu există bucovinean, există român, rutean, huţul, evreu, polonez, neamţ, etc, care a locuit cândva în provincia Bucovina.

      Resimt scârbă şi repulsie faţă de cei care se consideră superiori faţă de Neamţ şi Botoşani. Cum naiba se înţeleg totuşi că ei dacă sunt atât de diferiţi. Nu am văzut nicăieri tălmaci care să le înlesnească dialogurile. Cei cu IQ mic e normal să se considere superiori, ei sunt buricul pământului, au mâncat firimituri pe sub mesele bogatului care le-a luat tot şi le-a umplut pământul cu alogeni şi asta le provoacă o mândrie de o rară fineţe. Mai întâi spune-mi prin ce eşti superior, dă-mi argumente şi poate te voi înţelege. Uită-te prin buzunare şi scoate bancnotele pe care le ai şi vei vedea că pe jumătate dintre ele sunt botoşăneni. Altceva ce nu pricepi e că toate somităţile ce s-au născut, au învăţat, s-au desăvârşit în fosta Bucovina erau: români, germani, evrei, polonezi, ucrainieni şamd şi nu bucovineni.

      Ce nu pricepi tu şi alţi talibani bucovenişti fără argumente, dar cu ifose şi jigniri în program, care dau şi ochii peste cap când aud de Moldova, este că eu doresc restabilirea adevărului istoric şi oferirea istoriei Bucovinei locul pe care îl merită în istoria Sucevei.

      Paralela cu Sibiul e total aiurea şi denotă o problemă la nivel logic. Vorbitorii de limbă română nu au venit de nicăieri nici la Suceava şi nici la Sibiu. La Suceava ei au făcut cetăţile şi mânăstirile şi bisericile. La Sibiu saşii au făcut oraşul Hermanstadt pe o aşezare românească numită Cibin. Ei au fost implantaţi acolo de unguri. Descoperă tu unde e problema în logica ta, deşi cred că e evident.

      Încă o chestiune pe care nu o înţelegi este că nu am cum să fiu moldovean, pentru că Moldova nu mai există de la 1859, aşa cum Bucovina nu mai există de la 1918, în concluzie sunt român din judeţul Suceava. Şi încă o treabă pe care trebuie să o ţii minte: nu a existat niciodată o Bucovină ucraineană, deşi unii au avut nişte planuri. Există oblastul Cernăuţi în ţara vecină şi în el sunt înglobate nordul fostei Bucovina, ţinutul Herţa şi nordul fostei gubernii ţariste Basarabia, care e tot o denumire politică, cea istorică se referea doar la Bugeac. Deci împărţirea asta în moldoveni, olteni, bănăţeni şamd este strict apanajul galeriilor de fotbal, a emisiunilor de la Etno sau a Folclorului contraatacă şi a oamenilor de prin crâşme care au creierul macerat în alcool şi se prind de revere în pusee de mândrie catalizată bahic.

      Răspunde

      • Sofian George

        Ascuns sub titulatura de ,,Sanitarul” (probabil de frica lui Flutur) e hilar sa afirmi ca esti bucovinean si sa ai pretentia ca cineva sa te creada. Atitudinea anti-bucovineana e specifica doar regatenilor si nu o gasesti la bucovineni. Aciuat probabil din ,,Tara chirpicilor”, tara a caror exponenti ii gasesti in buzunarul tau burdusit cu bancnote inscriptionate cu Iorga si Enescu (Eminescu lipsind din motive de ,,bucovinism primar”-el fiind jumatate bucovinean si mai mult a indraznit sa foloseasca denumirea Bucovina in poeziile sale sau din motive de ”boala de botseni” =afectiune ce are ca simtomatologie princiapala lipsa cronica de numerar in orice situatie) gasesti normal ca toti sa fie ,,romani” ceea ce echivaleaza cu a fi o fiinta bipeda, rezultat al unirii din 1859 si a unirii ulterioare din 1918 ce-si are centrul de gravitatie in Miticia Land – capitala ce-a emanat flatuatii umane pe banda rulanta ,,care e in dusmanie cu Soldova pentru ca este plina de saraci care este pe deasupra si cu tupeu”. Hai cu totii intr-o mare hora a unirii cu mitici si ardelenii a caror unica placere e sa se urineze pe nasul ,,betivilor, calicilor si prostilor de la Soldova”! Sa ne iubim tara ca doar ea ne ofera bucuria de a fi roman! Sunt bucovinean pentru ca nu ma simt moldovean = primata imbuibata cu alcool ce salasluieste in colibe specifice civilizatiei de Cucuteni si emite pretentii de mare valoare intelectuala prin prisma inaintasilor ce au poposit in era post-decembrista pe bancote. Sunt bucovinean pentru ca mi-e scarba de miticii ,, care este destepti pentru ca soarta i-a adus la lumina in Berceni sau Rahova si care au ca unica valoare bancnotele cu soldoveni”. Sunt bucovinean pentru ca nimic din ce-a dat Ardealul accidentalei constructii numite Romania mi se pare insignifiant iar rigoarea si harnicia cu care se lauda apartin ungurilor si sasilor si nicidecum populatiei de aceeasi origine cu moldovenii si miticii. Si nu in ultimul rand ma simt bucovinean nu pentru ca mi-ar sopti la ureche Flutur sau altcineva ci pentru ca asa s-au simtit parintii, bunicii si rudele mele mai ales dupa unirea lui peste, unire dupa care am avut parte doar de interventii invazive ale miticilor si dadatorilor de personalitati imprimate pe bancnote din ,, Tara paielor”.

        Răspunde

        • Saninatul

          Sofiane, Sofiane, pasărea pre limba ei piere. Ce ai scris aici dă măsura unei obtuzităţi monumentale şi a unei fantastice lipse de argumente. Nici măcar un pamflet prost nu poate ieşi din ce ai scris. Tind să te suspectez că eşti postac din tagma celor trimişi de bostani pe site-uri. Limbajul tău demn de Centrul Cultural Bucovina nu face decât să ne demonstreze că rareori ai ieşit din Sântilie şi atunci doar la acţiunile de votare cu autobuzul.

          O întrebare de bun simţ: Ai văzut vreodată o bancnotă de 500 de lei?

          Concluzie: eşti compus din prejudecată, slogane de galerie şi multă multă puturoasă şi respingătoare prostie.

          Răspunde

        • Saninatul

          Cetăţene, tu nu observi că spusele tale cu privire la ardeleni sunt valabile şi pentru bucovineni? Peste asta aici sunt şi ceva urme ale vechii Moldove, urme consistente cu care cei ca tine se laudă şi se bat cu pumnul în piept în lume. Câtă stupiditate!!!

          Răspunde

          • Sofian George

            Îmi pare rău dar nu pot continua să discut cu un analfabet în ale istoriei şi logicii ce are şi aere de mare scriitor. Eşti penibil şi repetitiv în tot ce scrii şi îţi prevăd un viitor mareţ ca ziarist la ziare precum Click şi Libertatea, ziare ce au ca piloni ” ziarişti plini de talent” ca tine. Aş mai face o observaţie d-le semidoct : sunt plecat şi stabilit de mulţi ani din Bucovina din cauza ocupaţiei mele şi tot din aceasta cauză am o privire mai detaşată vis-a-vis de Bucovina şi tot ce înseamnă ea.
            P.S.: Am vazut la viaţa mea mai multe bancote de 500 decât ai vazut tu şi cu familia dumitale din Ţara Paielor şi ceea ce-i mai crunt pentru tine e ca leafa ta plătită într-o bancnotă de 500 e punctul de venit maxim în a ta viaţă.

          • Saninatul

            Slăbuţ. În afară de atac la persoană şi limbaj de peluză nu ai alte argumente. Sofiane, condiţia de transfug, fie el la fel de doct ca un huligan de galerie, face din împroşcările tale cu noroiul prejudecăţilor o manifestare tipică a sindromului „Lorin Foruna”, adică muritorul de foame aici, care a plecat cu o pereche de izmene şi apoi s-a realizat pe undeva, dar nu aici, şi zbiară în gura mare cât e de mândru că e bucovinean. Totuşi, dacă Bucovina nu mai există din 1918, trebuie să fiţi foarte bătrân, de vreme ce suntem în 2011 şi încă mai sunteţi în viaţă. Trag nădejdea că ocupaţia dumneavoastră nu e hoţ de buzunare sau de la gura bancomatului, ori tâlhar, ca majoritatea bucovinenilor de la Vicov care au băgat spaima în Germania anilor ’90. Lauda asta de manelist care numără bani şi nu ştie cine e pe ei nu te face superior niciunui conaţional de-al tău din Strehaia.

            Las la latiudinea cititorilor să decidă cine e semidoctul.

    • Saninatul

      Un adaos: vezi aici ce înseamnă istoria locului, caz particular Câmpulung Moldovenesc, o zonă unde mândria de bucovinean este nespus de mare.

      http://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2011-02-17/CAMPULUNG-MOLDOVENESC-I

      http://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2011-02-18/CAMPULUNG-MOLDOVENESC-II

      http://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2011-02-21/CAMPULUNG-MOLDOVENESC-III

      Răspunde

  2. oana

    Intr-adevar superbe sunt acele locuri….chiar daca copilaria pe acele meleaguri parea una plictisitoare si lipsita de nou in aparenta, odata cu trecerea timpului am putut intelege linistea care iti cuprinde sufletul atunci cand te afli acolo simtindu-te parca din nou om – suflet curat , ingaduitor si nostalgic….

    Răspunde

  3. Theia

    „Pe-un picior de plai,
    Pe-o gură de rai…”
    aici este Grădina Raiului, cum zicea bunicul…
    Grădina noastră plină de păpădii :)

    Răspunde

  4. Saninatul

    Folclorul bucovinean a apărut, după cum mă dăscălea unu’, atunci când în cântecele românilor din Bucovina a apărut plugul de fier, pe când românii din restul Moldovei rămăseseră încă la plugul de lemn. Drept urmare, m-am apucat de săpat şi cum mi-a picat în mâna Cartea sângelui de Ion Grămadă, am găsit un cântecel pe care-l cântau soldaţii români pe care Imperiul îi lua să slujească 12 ani şi îi ducea la Viena şi în Lombardia. Iată mostra:

    „Vino, mândră, pân’ la cruce

    De vezi Neamţul cum ne duce,

    Că ne duce ca pe boi

    Şi ne tunde ca pe oi,

    Ne-aruncă păru-n gunoi,

    Vai, săracii, vai de noi!…”

    Răspunde

  5. cristi

    Ce-ar face românii astăzi să poată lucra 12 ani la Viena…

    Răspunde

    • Saninatul

      Cine-i opreşte să meargă să lucreze acolo?

      Răspunde

  6. cristi

    Munca e grea

    Răspunde

  7. Saninatul

    În 1848, vornicul Câmpulungului, Andrii Burduhos, însoţit de trei câmpulungeni, s-a întâlnit cu Vasile Alecsandri, la Cernăuţi (Hotel de Paris). „Alecsandri zise „Îmi pare bine!”, dete mâna la vornic, apoi la toţi ceilalţi, care mai erau trei, îi pofti să şadă şi, dându-se în sfat cu ei, ba despre alta, cum şi din ce trăiesc ei acolo, la munte, şi cum le merge; aduse, pe-ncetul, vorba la stâni, la ciobani şi, în fine, la de au încă cântece vechi, bătrâneşti, şi de le cântă la întâlniri vesele, la nunţi, la hramuri şi altele. Vornicul Andrii zise că da, cântă; numai, acum, mai rar, că nu prea le vine a cântării şi a veseliei. Atunci, unul din ceilalţi trei, cu numele Ioniţă Sabie, unul şi mie cunoscut şagaci şi glumeţ, ca întrerupându-l pe Vornic, zice:

    – Ba acum cântăm mai în toate zilele, dar cântăm cântecul acesta, dacă n-aţi bănui să vi-l zic…

    – Poftim, poftim, zi-l numai!, răspunse Alecsandri râzând. Se puse pe scaun, în preajmătul lui Sabie, dară cam departe, ca să nu-l jeneze, şi badea Ioniţă Sabie începu pe melodia „Doinei”, în glas nu tare şi nici slab:

    Cântî cucu’ sus pe ciung,
    Oi, rea veste-n Câmpulung,
    Din Rarău până-n Bârgău
    Şi din Runc până-n Muncel,
    Câmpulungu-i vai de el.
    Că de când (un nume pe care Porumbescu nu l-a reţinut) au intrat în Câmpulung,
    Şi de când (acelaşi nume, dat imperialilor) au venit,
    Câmpulungu-au sărăcit.
    Cu-nvârteli, cu protocoale,
    Au rămas satele goale,
    Satele şi casele
    Şi strungile, bietele…”

    Sursa: http://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2011-03-01/CAMPULUNG-MOLDOVENESC-VIII

    Răspunde

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.